El spune că este firesc să existe "multă pasiune" în perioada campaniei electorale având în vedere "miza" alegerilor și susține că acestea sunt ''un fel de paratrăsnet pentru dezamăgirea și frustrarea legitimă care există în societate''

"Să nu ne așteptăm instituțional la un Superman sau o Superwoman", punctează Cristea.

Europarlamentarul român vorbește și despre progresele făcute de Republica Moldova pe drumul către Uniunea Europeană, dar și despre necesitatea ca reformele făcute ''să se simtă'' în viața cetățenilor acestei țări.

Pe de altă parte, Andi Cristea face referire la mitingul unioniștilor din acest weekend, de la București, precizând că dreptul românilor de a se manifesta pe acest subiect este legitim. "Trăim însă într-un context electoral și regional dificil și avem datoria, cred eu, să gândim strategic în perioada următoare, dincolo de emoția momentului", adaugă el.

AGERPRES: Care sunt așteptările Parlamentului European de la aceste alegeri din Republica Moldova? Dar după alegeri?
Andi Cristea: Ne dorim un proces electoral corect, fără dubii, fără cusur. Și vreau să fac o mențiune importantă. Deși Republica Moldova va avea un președinte nou ales pe 13 noiembrie, printr-un vot direct și democratic, așa cum spuneam, Constituția consacră un stat parlamentar. Să nu ne așteptăm instituțional la un Superman sau o Superwoman, fiindcă instituția președintelui la Chișinău e mai degrabă similară cu instituția prezidențială din Germania sau Italia, mai degrabă simbolică, cum spuneam, și nu are atribuții puternice și prerogative extinse, cum este cazul Franței sau al țării noastre, România.

AGERPRES: Când vă referiți la 13 noiembrie, vă referiți la posibilitatea organizării celui de-al doilea tur de scrutin?
Andi Cristea: La al doilea tur de scrutin, pentru că din toate analizele existente se pare că vor avea două tururi de scrutin, niciunul dintre candidați neputând obține din primul tur majoritatea absolută a voturilor.

AGERPRES: Ați afirmat la un moment dat că puține țări din Europa au avut de înfruntat greutăți mai mari decât Republica Moldova. Cât de multe greutăți mai trebuie să depășească Republica Moldova pe drumul său european și cât de importante sunt alegerile prezidențiale din această perspectivă? A făcut Republica Moldova suficiente progrese pe drumul către Uniunea Europeană?
Andi Cristea: Spuneam și la Chișinău că întotdeauna se poate mai bine și mereu se putea mai mult. Însă, într-adevăr, Moldova a fost greu încercată și încă mai este greu încercată. Istoria ei a fost una foarte complicată și cred că putem să vedem progrese. Din punct de vedere tehnic, stau bine, acum ne uităm cu toții la calitatea implementării, căci este important să se simtă reformele în viața cetățenilor. Cred că 2016 nu se compară cu anul dinainte, cu 2015, care a fost un an absolut dezastruos. Anul acesta a început reconstrucția și sper eu să continue accelerat și pe parcursul anilor viitori.

AGERPRES: Când spuneți "absolut dezastruos" vă referiți la ceva anume? Puteți să detaliați?
Andi Cristea: Sigur. Practic, în (...) 14 luni de la campania pentru alegerile din noiembrie 2014, Republica Moldova a avut nu mai puțin de 5 sau chiar 6 premieri, dacă îi socotim și pe cei interimari. A fost o volatilitate politică fără precedent și asta a avut ramificații negative în viața economică, socială ș.a.m.d. Așa se înțelege parțial și nemulțumirea majoră existentă în societate.

AGERPRES: În ultimul an s-au stabilizat lucrurile? Se revine încet, încet spre parcursul european?
Andi Cristea: Da, dacă analizăm foaia de parcurs, faptul că a fost implementată aproape în totalitate, dacă analizăm și luăm în considerare progresele care au fost făcute în relație cu Fondul Monetar Internațional. Și practic semnarea unui acord cu organismul financiar internațional bate la ușă. Da, cu siguranță sunt progrese, sunt chestiuni foarte concrete, sunt chestiuni cuantificabile, care mă fac pe mine să afirm că văd progrese. Dar, important este ca toate aceste progrese să fie simțite de către cetățeni.

AGERPRES: Ce ar trebuie să facă România pentru a ajuta Republica Moldova? Vă adresez această întrebare inclusiv în contextul manifestărilor recente din România, respectiv mitingul unioniștilor din weekend.
Andi Cristea: Dreptul românilor de a se manifesta pe acest subiect este legitim. Cred că sunt mulți oameni pasionați în mișcarea unionistă. Sondajele arată că aproape trei sferturi dintre români simt Republica Moldova ca al doilea stat românesc și ar fi favorabili proiectului unionist. Eu cred că este de datoria oamenilor politici și a aleșilor să se mențină în sfera rece a acțiunii responsabile și să armonizeze emoția cu rațiunea, aspirațiile cu tendința majorității și prietenia crescândă dintre două state cu dreptul internațional. Eu respect visul și aspirația celor din mișcarea unionistă. Trăim însă într-un context electoral și regional dificil și avem datoria, cred eu, să gândim strategic în perioada următoare, dincolo de emoția momentului. Discuția despre unire, legitimă din punctul de vedere al celor care simt românește, produce multă emoție, iar această emoție și poate fi folosită, și chiar este folosită, inclusiv într-o manieră antiromânească și antieuropeană. Propaganda rusă ne face cu ochiul de la colț, speculând orice pas greșit, pentru a otrăvi atmosfera și prietenia dintre București și Chișinău și pentru a sădi sămânța neîncrederii partenerilor europeni în acțiunile României față de Republica Moldova. Ăsta este motivul pentru care eu, ca președinte al Delegației Parlamentului European, îmi doresc ca între România și Republica Moldova să nu mai existe niciodată granița sovietică de sârmă ghimpată, ci granița de tip european, dintre două state membre ale UE. Trăim vremuri complicate și, atunci când oamenii sunt sub vremuri, e esențial să evalueze corect situația.

AGERPRES: Parlamentul European va avea misiuni de observare la ambele tururi previzibile ale scrutinului prezidențial din Republica Moldova. O să faceți parte din delegația Parlamentului European de observare a alegerilor din 30 octombrie? Care sunt aspectele cărora le veți da cea mai mare atenție?
Andi Cristea: În primul rând, aș vrea să subliniez că avem datoria și este esențial, trebuie să credităm atât Guvernul, cât și observatorii internaționali cu încredere. Prea des, în politica de dincolo de Prut, se folosește cu mare ușurință cuvântul fraudă, fraudă electorală. Am participat ca observator la procesul electoral din 2014, la alegerile legislative, și procesul, vă pot spune, așa cum a fost confirmat și de misiunea OSCE-ODIHR, a fost unul corect, lucrurile s-au întâmplat cu respectarea standardelor internaționale și europene în materie de alegeri. Există această practică la nivelul Parlamentului European ca președintele delegației pentru relații cu acea țară, în cazul nostru Republica Moldova, adică subsemnatul, să fie șeful delegației de observare a alegerilor a Parlamentului European. Eu am luat decizia înțeleaptă să nu particip, pentru că prezența mea în această funcție importantă și cu mare putere de simbol ar putea să fie comentată de o manieră tendențioasă de propaganda antieuropeană și ăsta este motivul pentru care nu voi participa. Însă nu-mi fac niciun fel de probleme, pentru că misiunea de observare a alegerilor va fi una consistentă, aproape 200 de reprezentanți ai OSCE, vor fi colegii de la Parlamentul European, vor fi reprezentanți ai Parlamentelor naționale, deci sunt convins că procesul va fi unul transparent și lucrurile se vor desfășura fără cusur.

AGERPRES: Cum a fost din perspectiva dumneavoastră perioada de campanie electorală din Republica Moldova?
Andi Cristea: Sunt primele alegeri directe pentru președinte după aproape 20 de ani. Este cumva firesc să existe multă pasiune, au existat multe acuze, este o miză mare și asta se reflectă și în stilul și în conținutul declarațiilor. Sondajele arată că nu mai puțin de 80% din populația Republicii Moldova este nemulțumită de modul în care merg lucrurile, crede că lucrurile se îndreaptă într-o direcție greșită. Ăsta e motivul pentru care eu cred că aceste alegeri vor fi practic un fel de paratrăsnet pentru dezamăgirea și frustrarea legitimă care există în societate. Fiecare competitor încearcă să își mobilizeze baza, electoratul, și face asta nu doar prin mesaje pozitive, ci și prin alegerea și atacarea unui dușman politic, indiferent că acest dușman este un vecin, și mă refer aici la Dodon, (Igor Dodon — n.r.), candidatul socialist, care vorbește despre "jandarmul român", o chestiune foarte periculoasă, fie că e vorba de oameni de afaceri, care susțin varii partide, sau că discutăm mai degrabă de o polarizare geostrategică Est versus Vest, pe principiul drum european versus drum euro-asiatic. Eu mă feresc să comentez foarte mult ce se va întâmpla la alegerile prezidențiale. Cu siguranță, există viață și după alegeri și trebuie spus faptul că, așa cum arată Constituția și așa cum este sistemul politic, arhitectural, instituțional, din Republica Moldova, prerogativele președintelui sunt limitate. Contează foarte mult voința Guvernului și, din fericire, la momentul acesta există o majoritate stabilă, care merge pe drumul european.