În ceea ce privește Partidul „PRO România”, Anatol Țăranu spune că primii politicieni de pe lista formațiunii ar putea să nu meargă în Parlamentul European pentru că vor rămâne în țară să se pregătească pentru viitoarele alegeri parlamentare. Astfel, nu este exclus că vicepremierul Iurie Leancă, care a fost inclus cu numărul patru în lista PRO România, ar putea accede în funcția de eurodeputat.

Analistul a menționat că după alegerile parlamentare care au avut la începutul anului în Republica Moldova, adversarii românismului jubilau pentru că nicio forță care susține ideea pro-românească nu a acces în Parlamentul de la Chișinău. Potrivit lui, la europarlamentare a participat un număr impunător de votanți având în vedere că au fost deschise doar 36 de secții de votare pe teritoriul Republicii Moldova. „Dar cea mai importantă este calitatea alegătorului care a venit să voteze la europarlamentare. Este absolut evident că majoritatea covârșitoare din cei care au votat la europarlamentare este unionistă”, a menționat Anatol Țăranu.

Expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene Mihai Mogîldea consideră că în ceea ce privește opțiunea cetățenilor români din stânga Prutului se observă „diluarea” votului tradițional pentru partidul lui Traian Băsescu.

„Vedem că Partidul Național Liberal a reușit să obțină mai multe voturi decât PMP. Acest lucru este motivat în mare parte de faptul că PNL s-a bucurat de susținerea liderilor opoziției din Republica Moldova și de faptul că PNL a avut pe listă deputați care în legislatura trecută din Parlamentul European au venit cu mesaje direcționate către publicul din țara noastră, au venit cu poziții pe subiecte legate de Republica Moldova și mai ales pe dezbaterile care aveau loc anul trecut despre asistența macrofinanciară a UE”, a menționat expertul.

Mihai Mogîldea atrage atenția că în Republica Moldova, spre deosebire de alte state unde a votat diaspora românească, Uniunea „Salvați România” nu a obținut un vot semnificativ din partea cetățenilor. „Acest lucru a fost influențat de faptul că ei nu au avut reprezentanți care să conducă o campanie activă. Spre deosebire de PMP și PNL, conexiunile USR cu cetățenii din Republica Moldova, dar și cu factori de decizie și grupuri de influență de la Chișinău nu sunt atât de strânse”, spune expertul.

La alegerile pentru Parlamentul European care au fost organizate de statul român pe teritoriul Republicii Moldova au participat aproape 38 de mii de alegători.