16 mai 1812 – anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus, 27 martie 1918 – Unirea Basarabiei cu România, ocupația sovietică în Basarabia anului 1940 și războiul ruso-moldovenesc din 1992. Sunt câteva din momentele cheie de-a lungul istoriei în relațiile dintre Rusia și spațiul dintre Prut și Nistru evidențiate de istoricul Anatol Țăranu, fost ambasador al Rep. Moldova la Moscova. Potrivit istoricului, 16 mai 1812, dată de la care se împlinesc 210 ani, este de fapt momentul când începe problema Basarabiei.

”Ziua de 16 mai 1812, Semnarea Păcii de la București în rezultatul căreia Basarabia a fost ruptă din trupul Moldovei istorice, a fost anexată de către Rusia și de aici începe problema Basarabiei. Al doilea eveniment marcant pentru mine este anul 1918 când noi ne-am desprins de imperiul care ne-a acaparat în 1812 și ne-am reîntors acasă. Al treilea moment este anul 1940 atunci când am fost iarăși rupți de contextul național și atribuiți unui imperiu străin. Aș mai adăuga și anul 1992 care a lăsat o amprentă profundă. Și până astăzi evenimentele anului 1992 determină cursul dezvoltării Rep. Moldova”, a menționat istoricul. 

În opinia analistului Igor Boțan relația între Rep. Moldova și Federația Rusă este o relație otrăvită. Suntem dependenți energetic de Federația Rusă care folosește gazul ca formă de armă împotriva Rep. Moldova. Din aceste considerente Rep. Moldova nu poate avea relații normale cu Federația Rusă, mai spune expertul.

”Am avut un conflict armat care a fost susținut de către Federația Rusă. Avem o Hotărâre a Curții Constituționale care ne spune foarte clar că teritoriul din stânga Nistrului este ocupat. Am nimerit în capcana clasică, cerc vicios: transnistrenii spun sunt independenți și nu vor retragerea trupelor ruse, rușii spun că vor să se retragă dar transnistrenii nu le dau voie și noi de 30 de ani avem această relație, din păcate, otrăvită cu Federația Rusă. În afară de asta ne amintim că în relație cu Rusia suntem dependenți de agenții energetici, de hidrocarburi. Am să îl citez aici pe fostul președinte Vladimir Voronin care s-a adresat împreună cu președintele Ucrainei, Viktor Iușcenko la Uniunea Europeană pe motiv că Rusia folosește gazul ca armă energetică. Iată câteva lucruri care din păcate umbresc relațiile noastre bilaterale și nu putem ieși la niște relații absolut normale”, a declarat Igor Boțan. 

Potrivit lui Igor Botan relațiile cu Federația Rusă s-au înrăutățit după ce Chișinăul a ratificat și a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, lucru care l-a înfuriat pe președintele rus Vladimir Putin și a introdus mai multe embargouri împotriva Rep. Moldova.

Cât privește relațiile cu Ucraina, epoca medievală cu acest stat este caracterizată de multe războaie. Pretențiile Ucrainei asupra teritoriilor Basarabiei au jucat un rol important în determinarea Sfatului Țării să voteze Unirea cu Țara Mamă la 1918, susține Anatol Țăranu. El amintește și de crearea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești, actuala Transnistrie în componența Ucrainei, la 12 octombrie 1924.

Potrivit experților, în războiul ruso-moldovenesc din 1992 rolul Ucrainei a fost mai degrabă unul părtinitor cu Rusia fapt pentru care Ucraina plătește astăzi polițele deciziilor clasei politice ucrainene de atunci.

Relațiile actuale între Moldova și Ucraina s-au îmbunătățit după ce ambele state și-au manifestat intenția de aderare la Uniunea Europeană, în anul 2005, iar astăzi sunt la cele mai bune din istoria lor, mai cred experții.