Avertismente la nivel înalt

Secretarul amrrican de stat, Antony Blinken, și secretarul Apărării, Lloyd Austin, au declarat duminică că Statele Unite se așteaptă ca războiul Israel-Hamas să escaladeze prin implicarea grupărilor susținute de Iran și au afirmat că Administrația Biden este pregătită să răspundă dacă personalul sau forțele armate americane devin ținta oricăror astfel de ostilități, scrie G4Media.

“Nu este ceea ce ne dorim, nu este ceea ce căutăm. Nu vrem escaladare,” a afirmat Blinken. “Nu vrem să vedem forțele noastre sau personalul nostru sub focul inamic. Dar dacă se întâmplă, suntem pregătiți pentru asta.”

Aceeași opinie a fost împărtășită și de Austin, care a spus că “ceea ce vedem este o perspectivă a unei escalade semnificative a atacurilor împotriva trupelor noastre și a oamenilor noștri din întreaga regiune.”

Șeful Pentagonului a spus că SUA au dreptul la autoapărare “și nu vom ezita să luăm măsurile corespunzătoare.”

Blinken, care a efectuat recent o călătorie de cinci zile prin Orientul Mijlociu, în timpul căreia s-a întâlnit cu oficiali din șapte țări, a vorbit despre “probabilitatea escaladării” în timp ce a spus că nimeni nu dorește să vadă un al doilea sau al treilea front rezultat ca urmare a ostilităților dintre Israel și Hamas.

Șeful diplomației americane a declarat că se așteaptă la “escaladare din partea celor sprijiniți de iranieni, escaladare îndreptată împotriva forțelor noastre, îndreptată împotriva personalului nostru” și a adăugat: “Luăm măsuri pentru a ne asigura că ne putem apăra în mod eficient personalul și că putem răspunde decisiv dacă este nevoie.”

Blinken a remarcat că au fost desfășurate mijloace militare suplimentare în regiune, inclusiv două grupuri de luptă cu portavioane, “nu pentru a provoca, ci pentru a descuraja, pentru a clarifica că, dacă cineva încearcă să facă ceva, suntem acolo.”

AP, care a relatat despre avertismentele lui Blinken și Austin, a reamintit că președintele Joe Biden a folosit în mod repetat expresia ‘Nu o faceți!’ pentru a-i avertiza pe inamicii Israelului împotriva încercării de a profita de situația fierbinte din regiune.

Cum răspund americanii

Până în acest moment, Statele Unite au trimis și al doilea portavion în estul Mării Mediterane “pentru a descuraja acțiunile ostile împotriva Israelului sau orice efort de extindere a acestui război în urma atacului Hamas,” a anunțat Lloyd Austin în urmă cu 10 zile.

USS Eisenhower și navele de escortă – între care distrugătoare și crucișătoare – se vor alătura astfel USS Gerald R. Ford și grupului său de atac, aflat deja în apropiere de Italia, într-o demonstrație de forță menit să demonstreze angajamentul americanilor de a sprijini cel mai important aliat al lor din Orientul Mijlociu în contextul asaltului brutal lansat de gruparea teroristă palestiniană la 7 octombrie.

“Creșterea poziției forțelor americane semnalează angajamentul ferm al Statelor Unite față de securitatea Israelului și hotărârea noastră de a descuraja orice actor statal sau non-statal care încearcă să escaladeze acest război,” a afirmat Austin la momentul respectiv.

Eisenhower poate transporta peste 60 de avioane, inclusiv aparate de luptă F/A-18, în timp ce Ford poate desfășura mai mult de 75 de aeronave de atac și intercepție.

Portavioanele Eisenhower și Ford reprezintă doar o parte din ajutorul militar pe care Administrația de la Washington îl oferă partenerilor israelieni, așa cum am scris într-o analiză recentă. (https://www.g4media.ro/cum-raspunde-armata-sua-la-criza-din-orientul-mijlociu-portavioane-forte-speciale-interceptoare-pentru-domul-de-fier-israelian.html)

Potrivit CNN, navele de război americane nu sunt destinate să se alăture confruntărilor din Gaza sau să participe la operațiunile Israelului, dar prezența a două dintre cele mai puternice nave ale Marinei americane este menită să transmită un mesaj de descurajare Iranului și grupărilor din regiune sprijinite de Iran, cum ar fi Hezbollah ce operează din Liban. (https://www.cnn.com/2023/10/14/middleeast/us-aircraft-carrier-eisenhower-israel-gaza-intl-hnk-ml/index.html)

Desfășurările portavioanelor sunt “parte a efortului nostru de a descuraja acțiunile ostile împotriva Israelului sau orice eforturi de extindere a acestui război după atacul Hamas asupra Israelului,” a precizat Austin.

De altfel, Administrația Biden a indicat că portavionul Eisenhower și grupul său de luptă nu vor fi în regiune pentru a se angaja în activități de luptă în numele Israelului. “Nu există nicio intenție sau plan de a desfășura trupe americane în Israel,” a declarat John Kirby, coordonatorul de comunicații strategice al Consiliului Național de Securitate de la Casa Albă.

“Urmărim foarte serios interesele noastre de securitate națională în regiune,” a afirmat el, menționând că scopul întăririi forței este acela “de a acționa ca un factor de descurajare pentru orice alt actor, inclusiv pentru Hezbollah, care ar putea crede că extinderea acestui conflict este o idee bună.”

Kirby nu a exclus însă trimiterea de trupe ale SUA pentru a-i ajuta pe americanii care sunt ținuți ostatici de Hamas în Gaza.

Analiștii afirmă că intensificarea prezenței forțelor americane reflectă îngrijorarea SUA că luptele dintre Hamas și Israel ar putea escalada într-un conflict regional mai periculos. Misiunea principală pentru navele de război și avioanele de vânătoare este deocamdată de a demonstra un show de forță care să descurajeze Hezbollah, Iranul sau alții să profite de situația tensionată din zonă.

În acest context, reamintim că Israelul este un beneficiar important pe termen lung al asistenței militare americane și se bucură de un flux constant de ajutor din partea Statelor Unite. Cele două țări au convenit în 2016 asupra unui acord pe 10 ani cu 38 de miliarde de dolari care acoperă subvenții anuale pentru cumpărarea de echipamente militare și un credit de 5 miliarde de dolari pentru apărarea antirachetă, potrivit Reuters.

Pe lângă grupurile navale de luptă Eisenhower și Ford, zeci de avioane din US Air Force au primit ordin să întărească escadroanele de aparate A-10, F-15 și F-16 aflate deja la bazele din Orientul Mijlociu. Departamentul american al Apărării a anunțat, de asemenea, că este gata să adauge mai multe avioane dacă este necesar.

SUA accelerează, de asemenea, transportul de muniții și interceptoare pentru sistemul de apărare aeriană Iron Dome al Israelului, cel mai avansat sistem de apărare aeriană care funcționează astăzi în lume, conceput pentru a proteja împotriva unei game variate de rachete cu rază scurtă de acțiune.

Secretarul american al Apărării a anunțat și că o mică celulă de forțe de operațiuni speciale asistă Israelul cu informații și planificare. Forțele speciale americane nu au fost însărcinate cu salvarea ostaticilor, a spus un oficial de la Pentagon, dar ar putea dacă li s-ar cere acest lucru, în contextul în care Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) sunt masate la frontiera cu Fâșia Gaza, pregătindu-se cel mai probabil de o invazie a teritoriului controlat de Hamas.

Riscuri de extindere

De la atacul brutal al Hamas de pe 7 octombrie, forțele israeliene au fost angajate în schimburi zilnice de focuri cu Hezbollah, un grup militant din Liban, la granița de nord. Potrivit experților, confruntările violente de la granița dintre Liban și Israel au fost cel mai letale din ultimii ani și probabil ar fi declanșat deja un război total dacă forțele israeliene nu s-ar fi concentrat asupra Hamas.

Liderii Hezbollah s-au întâlnit recent cu Iranul, care susține aripa militară a mișcării. Iar oficialii iranieni au avertizat în mod repetat că ar putea fi nevoiți să ia măsuri dacă atacurile împotriva Gaza continuă. Teheranul consideră atacurile Israelului asupra poporului palestinian un act de genocid.

Riscurile extinderii războiului în regiune sunt așadar uriașe. Mai ales în condițiile în care Iranul are o atitudine extrem de vehementă și agresivă, iar implicarea sa în atacul Hamas de pe 7 octombrie este un subiect care a revenit constant în ultimele două spătămâni.

Așa cum am explicat imediat după atacul teroriștilor palestinieni, liderii iranieni se folosesc de militanții islamiști Hamas din Fâșia Gaza ca să saboteze acordul istoric pe care Israelul și Arabia Saudită erau foarte aproape să-l încheie. Teheranul este îngrijorat că acordul dintre Ierusalim și Riad ar putea remodela Orientul Mijlociu și i-ar putea slăbi influența regională, de aceea se folosește de Hamas ca să împiedice posibila apropiere a dușmanilor săi de moarte.

Există astfel îngrijorări reale că Hezbollah ar putea încerca să deschidă un nou front în războiul Israel-Hamas printr-un atac la scară largă asupra nordului Israelului. Mai ales că liderul adjunct al Hezbollah, șeicul Naim Kassem, le-a spus oficialilor libanezi: “Suntem parte din bătălie.” Iar gruparea susținută de Iran este o amenințare mult mai mare decât Hamas în Gaza. Are un arsenal de aproximativ 150.000 de rachete care sunt mai puternice și mai precise decât cele folosite de Hamas.

Temerile nu sunt limitate însă doar la Liban. Israelul a atacat recent două aeroporturi din Siria, precum și ținte din Cisiordania, unde o moschee care ar fi fost folosită de militanți a fost bombardată. Iar americanii au interceptat rachete și drone trimise de rebelii Houthi din Yemen spre Israel.

Ținând cont de această situație, nu este de mirare că Departamentul de Stat al Statelor Unite a cerut americanilor să facă planuri pentru a părăsi Libanul cât mai curând posibil după ce demonstrații și confruntări violente au izbucnit în țară pe fondul războiului dintre Israel și Hamas. Iar oficialii americani au anunțat duminică că personalul neesențial de la ambasada SUA din Irak ar trebui să părăsească țara.

Vor intra SUA în război?

Statele Unite și-au declarat inca de la inceput susținerea completă pentru Israel. Președintele Biden și oficiali din administrația sa – cu Blinken și Austin cei mai vizibili – au repetat constant că sunt alături de Israel și au lansat avertismente directe guvernului de la Teheran și aliaților acestuia.

Portavioane americane, avioane de luptă și forțe speciale ale Statelor Unite au fost trimise în regiune, iar alte ajutoare sunt pe drum. Israelul este aprovizionat rapid cu muniție și rachete, iar americanii oferă consiliere forțelor IDF.

În plus, președintele Biden a cerut Congresului vineri să aprobe o finanțare de 14 miliarde de dolari pentru aliatul său din Orientul Mijlociu, ca parte a unui pachet de ajutor militar de 105 miliarde de dolari. A doua zi, Pentagonul a anunțat că va trimite două dintre cele mai puternice sisteme de apărare antirachetă în Orientul Mijlociu – o baterie Terminal High Altitude Area Defense (THAAD) și baterii Patriot suplimentare.

În acest context extrem de delicat, BBC se întreabă însă dacă președintele SUA va fi “cu adevărat dispus să se implice într-un alt război, mai ales într-un an electoral? Recentele aventuri militare americane în regiune s-au dovedit costisitoare – din punct de vedere politic, economic și din punct de vedere al perderilor de vieți americane.” Care ar putea fi limitele unei eventuale intervenții a americanilor?

Michael Oren, fost ambasador israelian în SUA, consideră că președintele Biden a făcut deja un prim pas în acest sens prin desfășurarea portavioanelor americane în regiune. “Nu scoți genul ăsta de pistol decât dacă ești dispus să-l folosești,” a afirmat el.

Dar Seth G. Jones, director în cadrul grupului Centre for Strategic and International Studies din Washington, a afirmat că SUA ar fi foarte reticente în a se angaja direct militar într-un război în Gaza.

Analistul s-a declarat convins că prezența grupurilor navale de luptă Eisenhower și Ford ar putea fi utilă “fără (ca ele) să tragă niciun foc,” nu în ultimul rând datorită capacității lor de a colecta informații și de a asigura apărare antiaeriană. Orice implicare directă a americanilor în ostilități “ar fi o ultimă soluție,” a spus Jones.

Potrivit experților, amenințarea din nordul Israelului, și în special din partea grupării militante Hezbollah, este principalul lucru care îngrijorează acum atât Israelul, cât și Statele Unite.

Oren și-a experimat temerile că Hezbollah ar putea interveni atunci când Israelul este “deja adânc în interiorul Gazei și este implicat (în lupte) și obosit.”

Dacă se întâmplă acest lucru, Oren a declarat că există posibilitatea ca SUA să-și angajeze puterea aeriană considerabilă pentru a lovi ținte în interiorul Libanului, deși nu vede o situație în care America să desfășoare soldați pentru operațiuni terestre.

La rândul său, Seth Jones a recunoscut că există riscul extinderii conflictului, dar consideră că acțiunile de descurajare luate de Statele Unite “cresc costurile riscurilor pentru Iran și reprezentanții săi.”

Expertul a spus că dacă Hezbollah s-ar angaja într-o operațiune ofensivă majoră din nordul Israelului, gruparea islamistă “s-ar confrunta probabil cu un răspuns destul de serios.” Jones a notat că forțele americane din regiune au mai suferit atacuri limitate din partea unor grupuri care au legături cu Iranul.

Pe de altă parte, analiștii au precizat că Israelul nu a cerut sprijin militar direct în războiul său cu Hamas. Danny Orbach, profesor de istorie militară la Universitatea Ebraică din Ierusalim, a subliniat de altfel că doctrina militară a Israelului afirmă că statul evreu ar trebui să se poată proteja pe cont propriu, fără sprijin extern direct.

Există de altfel puține exemple de intervenție directă a SUA în numele Israelului. Una dintre excepțiile notabile a fost înainte de primul Război din Golf, în 1991, când Statele Unite ale Americii au trimis baterii Patriot pentru a apăra Israelul de atacurile irakiene cu rachete Scud. Mai degrabă, de-a lungul ultimelor decenii, Statele Unite au recurs la influența lor uriașă, și la ajutorul militar masiv, pentru a ține în frâu Israelul.

Susținere conditionată

Sprijinul SUA poate fi, de asemenea, limitat în timp, cred experții. Yaacov Katz, analist militar și editorialist la Jerusalem Post, a fost de părere că sprijinul Americii pentru Israel va fi sub presiune de îndată ce își va lansa operațiunea militară terestră în Gaza și numărul victimelor civile va crește.

El crede că sprijinul s-ar putea diminua în câteva săptămâni. “Nu văd ca Israelul să beneficieze de mai multă libertate de acțiune din partea Americii sau a lumii pentru o ofensivă terestră care durează o perioadă mult mai lungă de timp.”

O opinie împărtășită și de alți experți, care consideră că sprijinul SUA s-ar putea schimba în timp. Deocamdată, cei mai mulți dintre americani susțin acțiunile Israelului împotriva Hamas.

Dar protestele anti-Israel și în favoarea palestinienilor au avut loc în multe metropole, precum New York, unde la sfârșitul săptămânii trecute manifestanții au dat foc steagurilor israeliene și americane, scandând Free Palestine!

În plus, Casa Albă – care și-a declarat inițial sprijinul complet pentru statul evreu, anunțând livrarea de echipamente militare în Israel – ar putea să cedeze presiunilor venite din partea comunităților de musulmani din America. Deja, poziția adoptată de Administrația Biden față de conflictul actual dintre Israel și Hamas alimentează tensiunile tot mai mari din cadrul Departamentului de Stat de la Washington, unde angajații musulmani și arabi sunt din ce în ce mai frustrați din cauza politicii oficiale a Statelor Unite pe care o văd ca favorizând doar Israelul și ignorând cererile palestinienilor.

Moralul angajaților este scăzut, iar unii dintre ei se pregătesc să-și exprime în mod oficial opoziția față de abordarea liderului de la Casa Albă, afirmă Huffington Post. Situația este atât de delicată încât sursele vorbesc despre “o rebeliune care se coace” în agenția guvernamentală americană care este cea mai implicată în politica externă a SUA.

Concluzia analiștilor este că SUA speră clar că sprijinul său militar pentru Israel și propria prezență militară consolidată în regiune vor fi suficiente pentru a preveni extinderea conflictului. Aceasta deși acțiunile provocatoare ale Iranului și ale mișcărilor pe care le susține au darul de a tensiona și mai mult o regiune deja descrisă drepăt un butoi cu pulbere care ar putea să explodeze în orice moment.

În cazul în care Hezbollah atacă Israelul în forță, americanii vor recurge, cel mai probabil, la lovituri aeriene împotriva grupării islamiste. De asemenea, Statele Unite vor continua să recurgă la puterea lor militară pentru a stopa atacurile cu rachete și drone lansate împotriva Israelului, așa cum a fost cazul rebelilor Houthi din Yemen. În plus, Administrația Biden face eforturi să limiteze scopul și durata posibilei invazii terestre a israelienilor în Gaza.

Foarte multe depind însă de ce va face Iranul. Guvernul de la Teheran a lansat deja amenințări directe la adresa Israelului și, în mod voalat, împotriva Americii. Oficiali americani au declarat luni pentru CNN că SUA dețin informații că grupurile militante susținute de Iran plănuiesc să intensifice atacurile împotriva forțelor americane din Orientul Mijlociu, în contextul în care Iranul încearcă să valorifice reacția din regiune față de sprijinul SUA pentru Israel.

Aceste grupări, care au lansat deja mai multe atacuri cu drone asupra forțelor SUA din Irak și Siria, ar putea escalada și mai mult situatia pe măsură ce războiul dintre Israel și Hamas continuă. De aceea experții cred că acțiunile iranienilor – și, mai ales, dacă ei vor continua să își asmută aliații din zonă împotriva intereselor israeliene și americane – vor influența semnificativ răspunsul militar al Statelor Unite.