Aproape săptămânal, arată analiza publicației britanice citată de Biziday, o altă operațiune secretă este dezvăluită, ceea ce semnalează cât de bine infiltrate sunt agențiile de informații ale Rusiei în Europa, la doi ani de la debutul războiului din Ucraina. Spre exemplu, la sfârșitul lunii februarie, un al șaselea cetățean bulgar a fost acuzat că a făcut parte dintr-o presupusă rețea de spionaj a Rusiei în Marea Britanie. Cu doar două săptămâni înainte, un pilot militar rus care a dezertat în Ucraina anul trecut, a fost găsit decedat în Spania, împușcat în mai multe părți ale corpului, inclusiv în inimă. 

De asemenea, cu o săptămână în urmă, Franța a descoperit o rețea de 193 de site-uri web concepute pentru a răspândi dezinformare înainte de alegerile europene din acest an. Anterior cu încă două săptămâni, Parlamentul European a deschis o anchetă pentru a stabili dacă un europarlamentar leton a acționat ca agent secret al serviciilor secrete rusești. 

Dincolo de numeroasele exemple recente prezentate în analiză, FT scrie că, de departe, cea mai mare lovitură pe care spionajul rus a dat-o Occidentului a fost divulgarea unei conversații a oficialilor din Armata Germană despre furnizarea de rachete Taurus. Concret, Moscova a făcut publică discuția telefonică între mai mulți oficiali de rang înalt din cadrul Forțelor Aeriene germane, privind aprovizionarea Ucrainei cu rachete de croazieră cu care Kievul ar putea distruge Podul Kerci. 

Experți din domeniul informațiilor au declarat că intensificarea operațiunilor de spionaj ale Kremlinului și succesul acestora marchează un nivel nou la care agenții ruși au ajuns, după eșecurile de la începutul anului 2022. Atunci, agențiile de informații occidentale au obținut și publicat planurile Moscovei pentru invazia din Ucraina. 

Ulterior, pe măsură ce tancurile rusești au început să se deplaseze către Kiev, guvernele europene au expulzat peste 600 de diplomați ruși, 400 sub suspiciunea că erau spioni. În acest context au fost descoperiți și numeroși “ilegali” ruși, adică spioni care nu operează sub acoperire diplomatică.

Totuși, de atunci, principalele servicii de informații ale Rusiei, FSB, GRU (Directoratul Principal de Spionaj) și SVR (Serviciul de Informații Externe), s-au regrupat și și-au modernizat aparatul de spionaj, în încercarea de a crește șansele de succes ale operațiunilor militare convenționale ale Rusiei.

Prioritățile au rămas aceleași ca înainte de război, explică Financial Times. Kremlinul lucrează pentru a fura secrete occidentale, pentru a destabiliza NATO și pentru a diminua sprijinul acordat de țările occidentale Ucrainei. Metodele însă au devenit mai ingenioase, pentru a compensa rețelele de spionaj perturbate în Europa după expulzarea personajului rus și pentru a eluda restricțiile impuse celor care susțin războiul din Ucraina și lucrează în țările vestice.