ANALIZĂ SIC! | Președintele Dodon, prim-ministrul Chicu și traseismul tehnocraților
-
15 Noiembrie 2019 15:16
Președintele Dodon este un aprig critic al traseismului politic și a insistat ca răposatul acord ACUM-PSRM să aibă prevederi contra migrației deputaților. Totuși, după ce a dat jos guvernul Sandu, informalul lider socialist și-a descoperit o toleranță nebănuită față de traseismul din afara Parlamentului, mai ales cînd e vorba de vechi colegi „tehnocrați” precum ex-uzurpatorul Ion Chicu, se arată într-o analiză realizată de SIC!.
Traseul lui Ion Chicu
Ion Chicu, candidatul prezidențial la funcția de premier, i-a fost coleg lui Igor Dodon la Ministerul Economiei prin 2005, apoi au ocupat ambii diferite funcții în următoarele cabinete PCRM. Înainte de căderea comuniștilor în 2009, Dodon era primvicele prim-ministrei Greceanîi, iar Chicu era consilierul ei principal pe economie și relații externe. Un triumvirat Dodon-Greceanîi-Chicu ar fi reunirea unor vechi colegi comuniști care, în timp ce barca PCRM s-a scufundat, și-au găsit norocul în altă parte.
Ion Chicu, după cîțiva ani de consultanță în diferite proiecte, a fost promovat de PDM întîi ca secretar de stat la Ministerul Finanțelor, apoi a primit chiar fotoliul de ministru, după ce Octavian Armașu s-a mutat la Banca Națională. Igor Dodon a semnat decretul „fără îndoieli” și l-a asigurat pe Chicu de sprijinul aparatului prezidențial.[1]
După plecarea de la putere a democraților, Igor Dodon l-a luat repede pe fostul ministru sub aripa sa, făcîndu-l consilier prezidențial. Mai mult, blocul ACUM spunea încă primăvara asta că Ion Chicu urma să fie prim-ministrul coaliției PSRM-PDM.
Traseul lui Igor Dodon
Igor Dodon poate fi desigur înțelegător cu fostul ministru al finanțelor, întrucît propriul său traseu politic nu e tocmai drept. După ce a fost ministru comunist pro-european spre apusul președinției lui Vladimir Voronin, a părăsit rîndurile PCRM și s-a alăturat necunoscutului Partid al Socialiștilor din Republica Moldova, alături de Zinaida Greceanîi și Veronica Abramciuc.
După ce dă o mînă de ajutor Alianței pentru Integrare Europeană să-l voteze pe Nicolae Timofti președinte, Igor Dodon își face curățenie în noul său partid. Din PSRM e exclus însuși fondatorul formațiunii, Valentin Crîlov, și tovarășa de traseu a lui Igor Dodon, Veronica Abramciuc. Crîlov l-a acuzat apoi de atac raider asupra partidului.[2]
PSRM devine principalul reprezentant al Rusiei în politica moldovenească, iar Igor Dodon se leapădă de vechile sale simpatii pro-europene și mobilizează în jurul său alegătorii pro-ruși.
Deși cîștigă alegerile prezidențiale cu ajutorul trustului mediatic al lui Vlad Plahotniuc, Igor Dodon se prezintă ca principala stavilă în fața capturării depline a statului de către șeful PDM. Cînd trebuie, socialiștii săi votează împreună cu democrații sistemul mixt, care-i ajută pe aceștia să obțină 30 de mandate în Parlament.
Dodon negociază cu Plahotniuc însă fie că nu ajung la o înțelegere, fie că presiunea diplomatică, inclusiv a Rusiei, a fost prea mare, dar PSRM face pînă la urmă o coaliție cu blocul ACUM în numele dezoligarhizării țării. Cinci luni mai tîrziu, socialiștilor li se face dor de voturi comune cu PDM.
Prins cu motivu-n sac
Pe de o parte, președintele spune că Maia Sandu și-a provocat singură căderea, pe de alta, Igor Dodon declară la Moldova 1 că guvernul oricum urma să cadă fiindcă socialiștii ar fi fost nemulțumiți de politicile social-economice. Același motiv îl găsim invocat și în moțiunea de cenzur.
Citiți continuarea pe sic.md.
sic! este un proiect independent, implementat inițial cu sprijinul financiar al Fundației Soros-Moldova, iar în prezent cu ajutorul Black Sea Trust.