Analiză NY Times: Republica Moldova, între război la graniță și proteste plătite de opoziția pro-rusă

  • 12 Decembrie 2022 16:15
Analiză NY Times: Republica Moldova, între război la graniță și proteste plătite de opoziția pro-rusă

Lipsită de gaze naturale și electricitate din cauza conflictului din țara vecină, Ucraina, Republica Moldova se confruntă cu proteste finanțate de un politician pro-rus pentru a viza guvernul său pro-occidental. Într-o analiză The New York Times, jurnalistul Andrew Higgins a prezentat situația actuală și modul cum face față Republica Moldova acestor provocări

Având lipsă de gaze naturale din Rusia și de electricitate de la rețeaua electrică a Ucrainei, lovită de rachete, Republica Moldova a fost atât de neliniștită de facturile vertiginoase la utilități și de întreruperi ocazionale, încât, potrivit primarului unui oraș mic din nord, locuitorii abia își pot stăpâni furia, se arată în analiza NY Times, potrivit TVR MOLDOVA.

„Mă opresc pe stradă și mă întreabă: „Când putem merge la un alt protest?””, a spus primarul, Pavel Verejanu, din Orhei, descriind ceea ce a numit furia publică față de guvernul pro-occidental și eșecul acestuia de a-și asigura un tratat cu Rusia pentru o aprovizionare constantă cu energie ieftină.

Dar există un alt motiv pentru care oamenii sunt atât de dornici să protesteze: ei sunt plătiți să se alăture mitingurilor săptămânale zgomotoase care au avut loc din septembrie în capitala, Chișinău, care cer demiterea președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, un fost oficial al Băncii Mondiale care împinge Cea mai săracă țară din Europa de pe orbita Moscovei.

Protestele plătite împotriva președintei și îndreptarea ei spre vest sunt organizate de partidul politic al primarului, o forță puternic pro-rusă condusă de predecesorul său, Ilan Șor, un fraudator și fugar condamnat care, spun oficialii, lucrează pentru a transforma criza energetică într-o criză politică care amenință guvernul.

Furia față de prețurile mari ale energiei clocotește în toată Europa de luni de zile, oferind Moscovei ceea ce consideră că este cea mai bună speranță de erodare a sprijinului public pentru Ucraina și făcând presiuni asupra guvernelor occidentale să se retragă de la condamnările lor față de invazia Rusiei.

Activiștii susținătorii Rusiei din extrema stângă și extrema dreaptă au contribuit la mobilizarea protestelor față de prețurile ridicate la energie în Republica Cehă, Germania și alte țări europene. Dar aceste demonstrații au fost mai puțin frecvente și mult mai puțin bine finanțate decât mitingurile săptămânale și, protestele zilnice din Moldova, o țară care este deosebit de vulnerabilă din cauza clivajelor sale politice, economice și lingvistice de lungă durată.

Rusia nu numai că a creat nemulțumirea publică în Republica Moldova printr-o strângere a aprovizionării cu energie, dar, lucrând prin aliați locali precum domnul Șor, a împins și această nemulțumire în stradă, încercând să detroneze guvernul pro-occidental.

„Este evident că toate aceste lucruri sunt legate”, a spus ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu. Criza energetică, a adăugat el într-un interviu, este „foarte, foarte gravă” și „este legitim ca mulți oameni să se simtă nefericiți”.

Dar a disprețuit rolul domnului Șor în organizarea și finanțarea protestelor ca fiind „o încercare de a manipula și de a controla efectele negative ale războiului din Ucraina”. Rezultatul, a spus el: o criză energetică concepută de Rusia și exploatată de grupuri care „susțin în mod deschis Rusia” pentru a „destabiliza guvernul”.

O țară minusculă, dar importantă din punct de vedere strategic, cuprinsă între România — membră a NATO și a Uniunii Europene — și Ucraina, Republica Moldova a fost prinsă de la prăbușirea Uniunii Sovietice din 1991, din care a făcut parte, într-un intens război geopolitic între Est si Vest.

Politicienii locali susținuți fie de Moscova, fie de Washington și de Uniunea Europeană au făcut schimb de putere într-o serie lungă de guverne instabile de la Chișinău. Partidul lui Șor a câștigat doar șase din 101 locuri în Parlament la alegerile de anul trecut, în timp ce partidul doamnei Sandu a câștigat o mare majoritate față de cei care doresc relații strânse cu Moscova.

Invazia Rusiei din februarie asupra țării vecine, Ucraina, a împins această luptă perenă într-o nouă fază tumultoasă.

A trimis unde de șoc și, de cel puțin două ori, rachete care s-au prăbușit pe teritoriul Republicii Moldova. Rachetele, dintre care a doua a fost găsită recent, au aterizat în nordul Moldovei, lângă granița cu Ucraina, zguduind și mai mult o țară fragilă care se confruntă deja cu o inflație de aproape 35 la sută. Prețurile gazelor în Republica Moldova au crescut de șapte ori, iar prețurile la energie electrică au crescut de patru ori în ultimele 12 luni, a declarat sâmbătă pentru CNN doamna Sandu, președintele țării.

Deși nu este o parte directă la război, Republica Moldova, a cărei Constituție o angajează la neutralitate, a simțit furia Rusiei prin tăierile drastice ale aprovizionării cu energie.

Bulevardul larg din fața biroului său a fost un loc frecvent al protestelor organizate de Partidul Șor. Liderul său, domnul Șor, îi conduce din refugiul său din Israel. El finanțează demonstrațiile și vorbește prin conexiune video la fiecare adunare, scandând pentru îndepărtarea doamnei Sandu.

Avertizând că urmează o „iarnă grea” fără gaz rusesc, domnul Șor și-a folosit recent pagina de Facebook pentru a-i chema pe susținători să „iasă în masă” la protestele de stradă. „Trebuie să facem tot ce putem pentru a scăpa de acest guvern incompetent și pentru a organiza alegeri anticipate”.

El nu a răspuns solicitărilor de interviu prin intermediul purtătorului său de cuvânt.

În octombrie, Statele Unite au impus sancțiuni domnului Șor, soției sale, o vedetă POP din Rusia și altor șapte pentru implicarea în „campanii persistente de influență malignă” ale Rusiei în Republica Moldova.

În aceeași lună, poliția a efectuat raiduri nocturne în 55 de birouri, vehicule și locuințe legate de el și de partidul său. Anchetatorii au confiscat 20 de pungi de plastic negre umplute cu moneda locală în valoare de 89.000 de dolari, despre care procurorii spun că a reprezentat o cheltuială de o săptămână pentru proteste și alte activități menite să detroneze guvernul.

„S-au depus mult efort și bani pentru a destabiliza situația din țara noastră”, a declarat Veronica Dragalin, procurorul anticorupție al Republicii Moldova, într-un interviu.

Mulți oameni, inclusiv oficiali americani, bănuiesc că o parte din banii partidului Șor provin din Rusia, ceea ce ar fi ilegal, dar domnul Șor a negat. De asemenea, el a făcut apel la condamnarea din 2017 și condamnarea la șapte ani și jumătate pentru rolul său în furtul a aproape un miliard de dolari de la băncile moldovenești, insistând că este victima unui sistem de justiție corupt.

A plăti oamenii pentru a protesta nu este ilegal. Dar, prin amplificarea nemulțumirii autentice, se creează impresia că țara se destramă – un mesaj, spun analiștii, care a fost promovat cu bucurie de către instituțiile de știri ruse.

Partidul lui Șor exagerează, de asemenea, în mod obișnuit dimensiunea protestelor sale, susținând, de exemplu, că 45.000 s-au prezentat săptămâna trecută în fața biroului procurorului general. Numărul real a fost de câteva mii.

Spectacolul în care un partid politic vorbește cu ecou de la Kremlin despre război și organizează proteste plătite pentru o criză energetică generată de Rusia ilustrează una dintre tacticile preferate ale Moscovei pentru a-și afirma influența în fosta Uniune Sovietică: alimentează o criză și apoi, fie direct, fie prin intermediul proxy locali, oferă o soluție care necesită acceptarea hegemonia rusă.

Modelul a apărut pentru prima dată în urmă cu trei decenii, când, la doar câteva luni după prăbușirea Uniunii Sovietice, separatiștii etnici ruși din regiunea transnistreană din estul Republicii Moldova au luat armele împotriva guvernului națiunii nou independente. Moscova a promis că va înăbuși violența și a trimis trupe, permițând Transnistriei să funcționeze de atunci ca un paradis de stat pentru influența Rusiei și comerțul pe piața neagră.

Modelul s-a repetat în 2014 în estul Ucrainei, unde Rusia a alimentat o rebeliune armată împotriva guvernului central de la Kiev și apoi s-a oferit să ajute la înfrânarea haosului, cu condiția ca Ucraina să accepte termenii care să întărească influența Moscovei. După ce a eșuat, președintele Vladimir Putin a ordonat o invazie la scară largă în februarie.

Cu trupele rusești zguduindu-se în Ucraina, nimeni nu se așteaptă ca Kremlinul să-și trimită armata bătută în Republica Moldova în curând. O mică forță rusă rămâne în Transnistria, dar majoritatea trupelor sunt recruți locali prost pregătiți și sunt extrem de subechipați. Ucraina și-a închis granițele cu Transnistria la începutul războiului, întrerupând liniile de aprovizionare.

Având opțiunile sale militare limitate, Moscova a lovit, în schimb, Republica Moldova cu arma sa energetică, livrând mai puțin de jumătate din gazele naturale stipulate în contracte.

Mulți susținători ai domnului Șor, milionarul fugar, din Orhei, unde a fost primar timp de patru ani, înainte de a fugi în Israel în 2019, recunosc că poate fi un escroc.

Dar indicând mandatul său de primar, când a construit trotuare, a instalat lumini și a îmbunătățit semnificativ Orheiul, ei îl văd ca pe o figură Robin Hood a cărei avere, indiferent de sursa ei, va aduce beneficii oamenilor obișnuiți.

Celălalt argument de vânzare este că, spre deosebire de actualul guvern, el are legături strânse cu Rusia și le poate folosi pentru a pune capăt crizei energetice.

Într-adevăr, la scurt timp după ce uriașul energetic al Rusiei, Gazprom, a început să reducă livrările de gaze către Republica Moldova în toamnă, o mișcare care amenința o iarnă lungă și rece, Șor a criticat-o pe Maia Sandu pentru că „se înclină în fața Occidentului”. Și i-a trimis pe câțiva dintre parlamentarii partidului său la Moscova pentru a găsi „soluții pentru a furniza Republicii Moldova gaze naturale în această iarnă la prețuri accesibile”, a spus partidul într-un comunicat.

Șor a susținut că Rusia va începe în curând să furnizeze gaze ieftine regiunii din jurul Orheiului. Asta nu s-a întâmplat niciodată, nu în ultimul rând pentru că livrarea gazului rusesc doar la Orhei este imposibilă din punct de vedere tehnic și legal.

Cu toate acestea, mii de protestatari s-au adunat în fiecare săptămână de atunci în sprijinul apelului său pentru relații mai bune cu Rusia.

Șor a recunoscut recent că au plătit protestatari — după ce Ziarul de Gardă a publicat o anchetă scrisă de jurnaliști care s-au dat drept protestatari și au primit bani.

Domnul Verejanu, primarul orașului Orhei, a spus că nu mai mult de jumătate dintre protestatari au fost plătiți și doar cei prea săraci pentru a cumpăra mâncare și băutură în timpul călătoriei către și de la Chișinău.

La un protest al Partidului Shor de săptămâna trecută în fața Procuraturii Generale, protestatarii au blocat bulevardul principal și au denunțat președintele și miniștrii guvernului drept hoți corupți orbi la durerea economică a oamenilor.

Maria Muntiu, în vârstă de 80 de ani, a insistat că nu a fost plătită să participe și a ișsit pentru că a vrut să-și exprime furia că nu își permite încălzirea.

Republica Moldova, a spus ea, are nevoie de un „președinte adevărat ca Putin” care să pună interesele țării înaintea „jocurilor geopolitice ale Americii” și să ofere energie ieftină. Doamna Sandu, a spus ea, „încearcă să ne înghețe în tăcere”.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Radiojurnal București
Meteo Chișinău
8,29
Ceață
Umiditate:99 %
Vint:1,54 m/s
Fri
10
Sat
12
Sun
14
Mon
14
Tue
14
Arhivă Radio Chișinău