Virusul HIV, care a declanșat, la începutul anilor '80, pandemia SIDA, provine de la maimuțe. De asemenea, pandemia de gripă aviară, din anii 2004-2007, provine de la păsări, în vreme ce porcii s-au aflat la originea gripei porcine, pandemie izbucnită în 2009, Sindromul acut respirator (SARS) a venit de la lilieci, animale care se află și la originea bolii Ebola.

Oamenii au contractat, de-a lungul timpului, tot felul de boli de la animale. Schimbările climatice nu fac decât să accelereze acest proces, declară, în analiza redactată pentru BBC, profesorul Tim Benton, director de cercetare la Institutul Regal de Afaceri Internaționale Chatham House.

Astfel, animalele sunt purtătoarele unei game extrem de variate de agenți patogeni - bacterii sau viruși - care pot provoca tot felul de boli. Pentru a supraviețui și evolua, acești patogeni au nevoie să infecteze cât mai multe „gazde”.

Iar „saltul între specii” reprezintă o astfel de modalitate.

În funcție de „noutatea” virusului și capacitatea organismului uman de a produce anticorpi (sau a omenirii, în general, de a produce un vaccin), rata deceselor diferă de la o boală la alta.

Epidemia de gripă spaniolă a ucis cam tot atâția oameni cât Primul Război Mondial și Al Doilea Război Mondial la un loc

Cu un secol în urmă, gripa spaniolă, bănuită a fi o formă de gripă aviară, a infectat jumătate de miliard de oameni și a ucis undeva între 50 și 100 de milioane. Comparativ, numărul total de victime produse de Primul Război Mondial și al Doilea Război Mondial este undeva la 100 de milioane.

În timpul epidemiei SARS din 2003, 10% din persoanele infectate au murit, comparativ cu o rată a mortalității de 0,1% înregistrată în cazul „gripei normale”.

Din fericire, în cazul epidemiei SARS, doar puțin peste 8.000 de persoane au fost infectate, pe plan mondial.

În cazul coronavirusului, rata de mortalitate este, momentan, undeva în jur de 2%, dar numărul de persoane infectate a depășit deja pe cele din cazul SARS.

În prezent, 55% din populația planetei locuiești în mari așezări urbane, comparativ cu 35%, cât era acum 50 de ani. Marile orașe aduc, cu sine, o mare varietate de vietăți: de la șobolani, păsări, până la ratoni, veverițe, vulpi, șacali sau maimuțe.

În plus, în unele culturi, oamenii mănâncă o parte din aceste animale „urbanizate”.

Cu cât afectăm natura, cu atât facilităm posibilitatea „saltului între specii” în cazul virușilor

Schimbările climatice și de mediu, la care se adaugă felul în care evoluția omenirii afectează tot mai mult stilul de viață al animalelor, nu fac decât să faciliteze posibilitatea „saltului între specii” în cazul diverșilor viruși.

Iar bolile se răspândesc mult mai rapid și mai ușor, grație aglomerările urbane și evoluției transportului.

Profesorul doctor Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București, declara, zilele trecute, că „ce vedem noi astăzi este rezultatul unui malpraxis cu natura”. 

„Ni s-a spus: mănânci carne de porc, mănânci carne de vacă, mănânci curcan și ce-om mai mânca. În momentul în care accesăm alte specii, care au un alt pattern din punct de vedere al structurii, se realizează ceea ce se cheamă facilitarea saltului între specii.

Aceste coronavirusuri nu sunt specifice omului, ele sunt specifice animalelor, celelalte categorii de vietăți de pe Terra. În momentul în care noi nu folosim focul ca să procesăm alimentele nu facem altceva decât să lăsăm libertate acestor microorganisme să facă saltul între specii”, a declarat Streinu-Cercel.

Managerul de la „Matei Balș a precizat că, în acest caz, contaminarea cu coronavirus se produce prin „manipulare animalelor vii”.

„Manipularea produselor de carne crudă - indiferent că vorbim de liliac, că acolo se vând și lilieci în piețe, șerpi, tot felul de gângănii, toate chestiile astea pot fi contaminate, pentru că au secreții pe ele. Secreția este cea care conține virusul, nu carnea în structura ei”, a spus Streinu-Cercel.

Sursa:Digi24