Deși sfârșitul războiului din Ucraina, care durează de aproape trei ani, părea departe, anunțul lui Trump de săptămâna trecută, în care și-a exprimat disponibilitatea de a discuta cu Rusia, a declanșat agitație în Europa, în încercarea de a găsi o modalitate de a răspunde, transmite Digi24. 

Ce trupe ar putea fi trimise în Ucraina

Matthew Savill, director de științe militare la thinktank-ul Royal United Services Institute, consideră că există mai multe niveluri de forțe care ar putea fi desfășurate în Ucraina după un acord de încetare a focului. Prima opțiune ar fi o forță terestră majoră de descurajare, capabilă în teorie să lupte, dacă Rusia ar invada din nou – probabil compusă din 100.000 până la 150.000 de soldați, așa cum a solicitat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Cu toate acestea, având în vedere că SUA a exclus participarea, constrângerile de personal fac ca acest scenariu să fie dificil de realizat. Savill consideră că o alternativă mai credibilă ar fi o „forță de avertizare” de câteva „zeci de mii de soldați europeni” desfășurați pe anumite părți ale liniei frontului. Aceasta ar oferi un sprijin mai limitat, dar ar putea însemna că, în cazul unui nou atac al Rusiei asupra Ucrainei, țările europene ar fi implicate în conflict.

Un model și mai restrâns ar fi „o mare forță de instruire”, care ar putea funcționa ca un factor de descurajare prin prezența trupelor europene în Ucraina. Aceste trupe ar putea fi capabile să lupte și să ofere sprijin în caz de criză militară, dar ar oferi un ajutor limitat Ucrainei, care se confruntă cu aproximativ 600.000 de soldați ruși desfășurați de-a lungul unui front activ de 1.000 de kilometri.

Ben Barry, expert militar la International Institute for Strategic Studies, adaugă că o componentă aeriană și maritimă ar fi, de asemenea, esențială pentru orice sprijin viitor acordat Ucrainei.

Cum ar funcționa o misiune de menținere a păcii

Este puțin probabil ca o forță europeană desfășurată în Ucraina să fie o misiune de menținere a păcii. Aceste misiuni sunt organizate de ONU și implică patrularea imparțială de ambele părți ale unei linii de contact. În trecut, astfel de misiuni s-au dovedit ineficiente, cel mai notabil în Bosnia, în iulie 1995, când forțele sârbe au masacrat aproximativ 8.000 de musulmani bosniaci la Srebrenica, care se aflau sub protecția ONU.

Indiferent de dimensiunea ei, aceasta ar fi probabil sub comanda europeană. Săptămâna trecută, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a declarat că aceste trupe nu vor fi acoperite de garanțiile de securitate NATO, ceea ce înseamnă că țările implicate ar trebui să se apere singure în cazul unui nou conflict cu Rusia.

Ce spun țările europene

Franța a fost cea mai entuziastă în privința desfășurării unui contingent militar în Ucraina, iar președintele Emmanuel Macron a găzduit luni un summit al liderilor europeni la Paris. Premierul britanic, Keir Starmer, a declarat că și Marea Britanie ar fi dispusă să trimită „propriii soldați pe teren, dacă este necesar”, iar Suedia a indicat, de asemenea, că participarea sa este o posibilitate.

Cu toate acestea, cancelarul german Olaf Scholz, care se confruntă cu alegeri în acest weekend, a afirmat că astfel de discuții sunt premature, având în vedere incertitudinile legate de negocierile dintre SUA și Rusia. Între timp, Polonia, care s-a reînarmat masiv, a exclus trimiterea de trupe în Ucraina, o lovitură pentru acest efort multinațional în formare.

Ce crede Rusia

Rusia a lansat invazia la scară largă a Ucrainei în februarie 2022, cel puțin parțial, pentru a împiedica țara vecină să devină parte a Occidentului, inclusiv să adere la NATO. Obiectivele sale generale nu s-au schimbat, inclusiv aspirația de a demilitariza Ucraina, și probabil că se va opune prezenței trupelor europene în țară.

Kremlinul dorește să excludă țările europene din discuțiile cu SUA. „Nu știu ce ar face la masa negocierilor”, a declarat luni ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, iar americanii par să fie de acord. Dacă o forță europeană ar fi desfășurată în Ucraina, aceasta ar putea deveni ținta unor atacuri provocatoare, menite să testeze disponibilitatea lor de a rămâne desfășurați în țară.

Există riscul unui conflict mai amplu între Europa și Rusia?

Deși politicienii americani au exclus trimiterea de trupe la sol, SUA nu au exclus (încă) furnizarea de sprijin aerian. O zonă de interdicție aeriană deasupra Ucrainei ar fi un ajutor semnificativ pentru Kiev, dar Casa Albă pare atât de puțin interesată de Ucraina încât nu este clar dacă ar lua în considerare acest pas.

Scenariul mai probabil este că țările europene ar trebui să ofere Ucrainei o garanție de securitate deplină – ridicând întrebarea cât de departe este dispusă Europa să meargă. Marea Britanie și Franța dețin arme nucleare, dar având în vedere arsenalul nuclear mai mare al Rusiei, este puțin probabil ca acestea să le angajeze în apărarea Ucrainei.

Rusia a suferit pierderi grele în Ucraina și s-a străduit să câștige cât mai mult teritoriu după 2022 și poate că nu își dorește să fie atrasă într-un alt conflict deschis. Cu toate acestea, având în vedere neimplicarea SUA, Kremlinul ar putea considera forțele occidentale din Ucraina o țintă mai ușoară decât cele acoperite de umbrela NATO în restul Europei.