Dar drumul care urmează va fi mai dificil, pe măsură ce vor stabili detaliile contribuției lor, inclusiv posibila desfășurare de trupe, transmite Digi24. 

„Sunt dispuși să trimită oameni pe teren”, a declarat Trump pentru Fox News marți, după ce s-a întâlnit cu liderii europeni.

De la vizita lor în SUA, au avut loc o serie de întâlniri ale așa-numitei „coaliții a celor dispuși”, o grupare de peste 30 de țări care include Germania, Franța și Regatul Unit. Unele dintre aceste țări au declarat chiar că ar fi dispuse să trimită trupe.

Dar cum ar putea arăta desfășurarea trupelor europene și ce ar putea însemna aceasta pentru Ucraina și Europa?

Europa va desfășura forțe de menținere a păcii?

Forțele de menținere a păcii provin, de obicei, din state neutre și acționează într-un rol non-combativ.

„Rolul de menținere a păcii este cel mai apropiat de sistemul ONU; aceste forțe observă părțile beligerante într-o situație tensionată după încetarea focului”, a explicat Rafael Loss, expert în apărare și securitate la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR).

„Din punct de vedere conceptual, nu cred că acest rol s-ar potrivi cu ceea ce doresc ucrainenii și cu modul în care se percep europenii. Ei nu sunt neutri în acest conflict și doresc să fie văzuți ca fiind de partea Ucrainei”, a adăugat el.

În plus, utilizarea forței de către forțele de menținere a păcii este strict reglementată de regulile de angajare, care sunt specifice fiecărui mandat și pot include acțiuni de autoapărare și protejarea civililor.

În contextul Ucrainei și Rusiei, prezența forțelor de menținere a păcii se reduce la misiuni de observare „care necesită câteva mii de soldați ușor înarmați”, a spus Loss.

„Aceștia ar fi poziționați de-a lungul liniei de contact pentru a observa”, a spus el, referindu-se la menținerea păcii de-a lungul granițelor convenite în urma unui acord între Ucraina și Rusia, „și pentru a raporta respectarea încetării focului, dar nu pentru a se angaja în luptă”.

Europa va trimite instructori?

Mai mulți experți au declarat pentru DW că multe țări europene sunt mai dispuse să trimită câteva sute până la câteva mii de instructori.

Astfel de trupe ar fi, de asemenea, prezente într-un rol necombativ și ar instrui soldații ucraineni din interiorul țării pentru a lupta pe câmpul de luptă și a opera echipamente occidentale specializate.

Experții consideră că o astfel de desfășurare ar face aparatul de apărare ucrainean mai eficient și ar schimba, de asemenea, cultura generală de apărare – de la una care este în prezent mai inspirată de trecutul sovietic al Ucrainei la ceva care seamănă cu practicile și normele occidentale.

„Unul dintre efectele culturale ar fi schimbarea stilului de comandă. Ucrainenii au lucrat în mare parte cu sisteme bazate pe modelul sovietic, iar acum trec la sisteme bazate pe modelul NATO, care privilegiază inițiativa în detrimentul ierarhiei”, a spus Loss.

Dar nimeni nu crede că forțele de menținere a păcii sau instructorii ar fi un factor de descurajare eficient și ar garanta că Rusia nu va ataca din nou.

„Trupele ar putea fi staționate în rol consultativ pentru a moderniza structurile militare ale Ucrainei și a le alinia la standardele și procedurile NATO”, a spus Loss.

O forță de luptă europeană pentru descurajare, nu pentru angajare

Europenii au discutat despre desfășurarea unei forțe pregătite de luptă, dar nu cu scopul de a se angaja împotriva Rusiei. În schimb, ar prefera să fie prezenți pe teren și să acționeze ca factor de descurajare.

„Dacă ai un contingent semnificativ pe teren, atunci asta reprezintă în sine un factor de descurajare”, a spus Guntram Wolff, expert în afaceri externe la think tank-ul Bruegel din Bruxelles.

Într-un document recent, think tank-ul Institutul German pentru Afaceri Internaționale și Securitate (SWP) a afirmat că scopul unei astfel de forțe „nu ar fi acela de a apăra Ucraina în caz de agresiune, ci de a descuraja Rusia prin staționarea unei prezențe militare europene suficiente”.

Dar acest lucru ar putea necesita un număr mare de soldați – până la 150.000.

Potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm, Europa și Regatul Unit au în prezent aproape 1,5 milioane de militari în serviciul activ.

Însă multe țări europene ezită să retragă soldații aflați în serviciul național și cei angajați în planurile de apărare ale NATO menite să pregătească o ripostă în cazul unui atac direct asupra teritoriului alianței.

„Forțele desfășurate ar crea lacune în planurile actuale ale NATO, care ar trebui adaptate”, se arată în documentul SWP.

Și mai există și alte motive de îngrijorare. Experții spun că soldații europeni nu sunt la fel de experimentați în luptă ca omologii lor ruși. Și un studiu Bruegel publicat în februarie a remarcat în plus că „eficacitatea lor este afectată de lipsa unui comandament unificat”, deoarece armatele respective se află sub comanda guvernelor respective.

Pierderea ECFR a adăugat că trimiterea unui număr atât de mare de trupe într-un conflict era inacceptabilă din punct de vedere politic.

„Există diferențe enorme între țările europene în ceea ce privește desfășurarea trupelor”, a afirmat Andre Hartel, șeful biroului SWP din Bruxelles. „Germania nu consideră acest lucru ca făcând parte din garanțiile de securitate.”

Italia a exclus, de asemenea, desfășurarea trupelor italiene pe teren.

O altă idee este aceea de a desfășura un număr mai mic de trupe europene în ceea ce experții au descris ca fiind un scenariu de declanșare.

„Poți desfășura între 5.000 și 10.000 de soldați, dar dacă cineva este rănit, atunci acest lucru atrage întregul continent european și, prin urmare, Rusia probabil nu ar ataca”, a spus Wolff.

Prezența trupelor europene ar face NATO parte la război?

În ambele scenarii de desfășurare, există riscul ca militarii să fie  ținta trupelor rusești sau chiar să fie uciși într-un atac cu drone și bombardamente.

Cu toate acestea, simpla prezență a trupelor europene pe teren nu ar implica neapărat NATO ca alianță.

Și întrucât Trump a declarat deja că orice desfășurare va fi în afara NATO, aliații nu vor fi de facto în război cu Rusia, chiar dacă trupele europene ar fi atacate de Rusia.

„Este puțin probabil ca NATO să răspundă ca alianță. Dar vor avea consultări”, a spus Loss.

„Nu există nicio obligație legală de a face ceva”, a adăugat el. „După cum este formulat tratatul [NATO], răspunsul ar putea fi orice consideră aliații că este adecvat.”

Experții consideră că orice răspuns potențial din partea țărilor implicate în coaliție ar fi probabil limitat și specific situației.

„Dacă este vorba, să zicem, doar de un accident, atunci este una”, a spus Wolff de la Bruegel. „Dacă este un atac deliberat și unul masiv [asupra trupelor europene], atunci răspunsul ar fi diferit.”

Experții au afirmat că diverse guverne europene sunt ocupate cu simularea unor astfel de scenarii, dar se confruntă cu o dilemă: desfășurarea trupelor este riscantă și, în ciuda tuturor precauțiilor, ar putea implica țările lor într-un război pe care doreau să îl evite.