Miercuri, reprezentanți ai NATO, ai celor 30 de state membre ale acesteia și ai Federației Ruse se vor întâlni la Bruxelles, în primul rând pentru a discuta despre recenta masare de trupe ruse la granița dintre Rusia și Ucraina. Diplomații americani și ruși se vor întâlni luni și la Geneva pentru a discuta despre criză, scrie sursa citată.
Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a spus că există „două căi” și că opțiunea „diplomației și detensionării” a fost una dintre cele două pe care SUA și comunitatea internațională le-au propus Moscovei înaintea întâlnirilor.
Blinken s-a întâlnit cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, la Stockholm, Suedia, în decembrie, pe fondul îngrijorării crescânde a puterilor occidentale că Rusia încearcă să invadeze Ucraina.
Escaladarea recentă a tensiunii a stârnit temeri de repetarea a scenariului din 2014, când Rusia a anexat cu forța peninsula Crimeea de la Marea Neagră și a susținut separatiștii din estul Ucrainei. Acest act, faptul că Rusia a fost capabilă să o facă și să scape, a declanșat ani de conversații serioase în cercurile politice despre rolul Occidentului și dacă era sau nu capabil să înfrunte Rusia.
Relațiile dintre Occident și Rusia nu au revenit niciodată după acel moment, ba chiar aproape au atins nivelurile minime ale Războiului Rece. Consiliul NATO-Rusia, înființat în 2002 ca un atelier de discuție pentru cooperarea dintre Occident și Rusia, nu s-a întrunit de peste doi ani.
Blinken a spus vineri că s-ar putea face progrese în timpul discuțiilor diplomatice de săptămâna viitoare între oficialii americani, europeni și ruși, dar că trebuie să fie o „stradă cu două sensuri”, Rusia eliminând agresiunea față de Ucraina.
În timp ce mai mulți oficiali NATO au declarat pentru CNN că, în opinia lor, faptul că Rusia a acceptat în cele din urmă să se întâlnească este o concesie majoră și un semn că diplomația ar putea duce la o detensionare.
Abia luna trecută, Moscova a publicat două proiecte de acorduri care subliniau cererile sale de dezamorsare a tensiunilor de la granița cu Ucraina.
Aceste cereri includ retragerea desfășurărilor NATO în Europa de Est până la nivelul din anii 1990, ceea ce înseamnă că multe țări care se învecinează cu Rusia și se aflau sub controlul Uniunii Sovietice ar fi mai puțin protejate de alianță.
Aceasta, împreună cu promisiunea că NATO nu se va extinde mai spre est, sunt cereri considerate inacceptabile din partea Occidentului.
Deci la ce speră rușii? Cereri ”deliberat ridicole”?
Surse NATO spun că cererile ar putea fi „deliberat ridicole pentru a forța o retrocedare a unor lucruri precum admiterea de noi membri NATO și scoaterea din din discuție a Ucrainei și Finlandei pentru extindere” sau ar putea fi pur și simplu „o strategie care le permite oficialilor ruși să spună că au încercat să negocieze pentru a justifica o escaladare față de cetățenii lor”.
Având în vedere inflexibilitatea ambelor părți, ce rost are întâlnirea?
Potrivit celor mai vocali oficiali și mai vechi membri NATO, miercuri este o oportunitate pentru Alianță de a stabili o poziție fermă și unificată: dacă Rusia escaladează tensiunile, se va confrunta cu „consecințe economice grave. Vom folosi instrumente care nu au fost desfășurate în 2014."
Oficialii care au vorbit cu CNN nu au spus care ar fi acele instrumente pentru că „expunerea lor ar oferi Rusiei posibilitatea de a se pregăti pentru ele, înfrângând scopul”, cu toate acestea, este corect să spunem că ar fi un amestec de sancțiuni economice dure și chiar o prezență NATO mai aproape de Rusia.
China și alți revizioniști urmăresc reacția la acțiunea Kremlinului
Oricât de riscantă ar fi ostilitatea occidentală în fața lui Putin, inacțiunea ar putea fi și mai gravă.
„Capitularea în față cerințelor rusești de neacceptat ar face situația generală mult mai periculoasă, deoarece ar încuraja Kremlinul să acționeze agresiv”, spune Pasi Eronen, analist de cercetare la Centrul de Cercetare pentru Studii de Conflict. „Mai mult, China și alți revizioniști urmăresc reacția la această forțare venită dinspre Kremlin”.
„Putin este un autocrat îmbătrânit, obsedat de moștenirea domniei sale” / Hidrocarburile, punctul lui Ahile pentru ruși
Ceea ce este remarcabil atunci când vorbim acum cu oficiali și experți este sentimentul că Occidentul este mult mai puțin speriat de Rusia decât a fost în ultimii ani. Otrăvirile și asasinarea cetățenilor ruși pe pământ străin, suprimarea brutală și întemnițarea oponenților politici, amestecul în alegerile străine și anexarea Crimeei, toate au pictat imaginea unui Putin ca un lider puternic de care trebuie să te temi.
Desigur, dacă locuiești în Rusia sau într-o națiune vecină și te-ai opus lui Putin, atunci el este un individ înfricoșător. Cu toate acestea, escaladarea agresiunii sale s-ar putea datora parțial puterii sale diminuate în alte zone.
„Putin este un autocrat îmbătrânit, obsedat de moștenirea domniei sale și de eșecul Uniunii Sovietice”, spune Eronen. „Rusia a fost devastată de Covid-19, iar viitorul economiei sale legat de exportul de hidrocarburi pare sumbru”.
Această slăbiciune economică este locul în care Occidentul, dacă rămâne unit, ar putea fi capabil să forțeze mâna lui Putin.
"Țara lui are o economie aproximativ de aceeași dimensiune ca și New York-ul. Dacă Occidentul ar coordona în mod corespunzător sancțiunile economice împotriva lui și împotriva afacerilor rusești fără teamă, el ar fi pus la colț foarte repede", spune Bill Browder, un proeminent finanțator care a impulsionat sancțiunile Actului Magnitsky și a înfuriat Kremlinul.
În timp ce Occidentul a impus Rusiei în ultimii ani sancțiuni pentru diverse abateri ale Kremlinului, este corect să spunem că ar fi putut merge mai departe.
De aceea, săptămâna viitoare este atât de importantă: dacă aliații NATO ajung toți la aceleași concluzii, ar putea trimite cel mai puternic mesaj posibil într-un moment critic. Așa cum Putin încearcă din nou să-și forțeze norocul, Occidentul are ocazia să spună într-un cadru diplomatic formal că nu mai are răbdare.
Pentru a face orice noi sancțiuni mai eficiente decât încercările anterioare de a pedepsi Rusia, Occidentul trebuie să fie pregătit să sufere puțin. În trecut, a evitat să vizeze datoria suverană rusă și comerțul cu energie.
Potrivit lui Richard Connolly, membru asociat la Royal United Services Institute, „creșterea costurilor de desfășurare a afacerilor pentru firmele rusești, fie prin restricționarea accesului la capital, fie prin restricții privind accesul la tehnologii”, ar putea avea un impact mai mare asupra economiei ruse și cercul interior al lui Putin decât să vizeze indivizi pentru că „cea mai importantă afacere rusă este într-un fel conectată la Kremlin”.
Analiză integrală pe CNN
