Datele studiului arată că o candidată declară în medie venituri anuale de peste 280 de mii de lei,  în timp ce un candidat raportează circa 417 mii lei.

Deși se înregistrează o evoluție pozitivă a veniturilor femeilor comparativ cu scrutinul din 2021, acestea încă nu depășesc 40,2% din veniturile bărbaților, a precizat  directoarea de programe din cadrul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, Alexandra Ermolenco.

„Femeile candidate declară în continuare un venit mai mic decât bărbații candidați la alegerile parlamentare. În anul 2025, femeile în medie au declarat că dețin venituri în valoare de 280.700 lei, comparativ cu candidații bărbați care declară un venit de 417.000 de lei. Veniturile femeilor ar constitui doar 40,2% din veniturile totale ale bărbaților, deci avem o diferență de practic 60% în venitul mediu al unei femei candidate, comparativ cu un bărbat candidat. Totuși, ne bucură faptul că de la an la an veniturile candidatelor crește - comparativ cu scrutinul electoral precedent din 2021, avem o diferență de practic 30.000 de lei în plus la femei”, a spus  Alexandra Ermolenco. 

Studiul arată și o legătură directă între venituri și poziționarea pe listele electorale. Candidații de pe primele 10 locuri au declarat sume net superioare față de cei aflați mai jos, fapt care confirmă că resursele financiare joacă un rol în șansele politice.

Directoarea executivă a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, Natalia Covrig,  a subliniat că limitările financiare ale femeilor creează bariere în participarea lor politică, având în vedere că organizarea unei campanii electorale implică resurse substanțiale.

„Este destul de dificil să te lucrezi într-o campanie electorală având venituri sau resurse mult mai limitate în comparație cu un contracandidat de alt gen. Datele preliminare arată că veniturile ar fi unul dintre factorii care influențează capacitatea de a intra în politică și de a te menține în viața politică. În momentul în care ai acces mai limitat la resurse, există o probabilitate mai mare să nu te regăsești pe primele poziții eligibile de pe listele partidelor. Alegerile nu înseamnă altceva decât anumite costuri logistice, anumite costuri legate de promovare, iar resursele financiare până la urmă își au un rol important în capacitatea de a intra în viața politică”, a spus Natalia Covrig. 

Diferențele se regăsesc și în bunurile declarate: doar jumătate dintre candidate dețin mașini, comparativ cu 70% dintre bărbați. În plus, candidații bărbați de pe primele locuri au raportat venituri de peste 700 de mii de lei, aproape dublu față de candidatele de pe aceleași poziții.

Inegalitatea din politică reflectă o problemă sistemică. O femeie primește un salariu anual cu circa 15% mai mic decât un bărbat, conform BNS, iar salariul rămâne principala sursă de venit pentru candidate, limitându-le capacitatea de a acumula capital.