Iată care sunt marile întrebări la care savanții și specialiștii încă încearcă să găsească un răspuns clar, potrivit DIGI24.ro. 

1. Câte persoane sunt, de fapt, infectate?

E una dintre întrebările cele mai banale, dar, totodată, esențiale. La nivel global, sunt confirmate oficial, în acest moment, peste 600 de mii de cazuri. Bilanțul e în continuă creștere, dar aceste cifre reprezintă doar o parte din numărul total de persoane infectate, care încă rămâne necunoscut.

În plus, acest mister este sporit de așa-numitele persoane asimptomatice: acestea pot fi deja infectate, fără să aibă habar de asta.

Dezvoltarea unor teste specifice care să detecteze prezența anticorpilor i-ar ajuta pe savanți să afle dacă cineva a avut acest virus. Doar atunci se va ști precis cât de mult și de ușor se propagă acesta.

2. Cât de mortal este, în realitate, Sars-Cov-2?

Atâta vreme cât nu cunoaștem exact numărul persoanelor infectate, devine imposibil să determinăm cu precizie rata mortalității.

Rata deceselor diferă și ea, de la țară la țară. În acest moment, conform oficialilor guvernamentali britanici, în jur de 1% din persoanele care iau virusul mor. Dar în Italia, acest procent este de peste 10%.

Conform OMS, la nivel global, acest procent este de 3,4%. 

Dacă sunt luate în considerare și numărul de cazuri asimptomatice (care rămân „sub radar”, nedetectate), atunci procentul ar fi mai mic.

3. Care sunt toate simptomele pe care le provoacă noul coronavirus?

Principalele simptome ale acestei boli sunt febra și tusea seacă. Durerile în gât, durerile de cap și diareea au fost, de asemenea, raportate în anumite cazuri. De asemenea, pierderea gustului ori a mirosului sunt, și ele, posibile semne ale infectării cu SARS-CoV-2.

Cea mai importantă chestiune, rămasă în dezbatere, este dacă simptomele ușoare de răceală, precum strănutul sau curgerea nasului pot fi luate în considerare.

4. Ce rol au copiii în răspândirea bolii?

În mod clar, copiii pot contracta noul coronavirus. Cu toate acestea, ei dezvoltă simptome ușoare și, până în prezent, s-au înregistrat cazuri puține de decese în rândul copiilor, comparativ cu alte grupe de vârstă.

Copiii pot răspândi extrem de rapid bolile (se adună împreună, în spațiile de joacă, au contact direct cu multe persoane, din toate categoriile de vârstă etc.), dar, în acest moment, nu este clar cât de mult pot răspândi Covid-19.

5. De unde vine coronavirusul?

Virusul a fost detectat pentru prima oară în regiunea Wuhan din China, la finalul anului 2019, unde s-au înregistrat mai multe cazuri în apropierea unei piețe de animale.

Coronavirusul, oficial denumit SARS-CoV-2, este înrudit cu o categorie de viruși care infectează liliecii. Se crede că acest virus a făcut trecerea de la liliac la un alt animal, apoi la om. Dar care este acel animal misterios, până la urmă? Această verigă lipsă rămâne, în continuare, o mare necunoscută și ar putea fi sursa unor infecții viitoare.

6. Cât de mult va fi afectat virusul de sezonul cald?

Oamenii răcesc sau fac gripă mai des în timpul iernii, decât vara. În cazul noului coronavirus nu se știe precis dacă sezonul cald va reuși să oprească răspândirea acestuia.

Nu se știe dacă vorbim, și în acest caz, de o boală sezonieră, așa cum se întâmplă în cazul gripei banale.

Dacă vremea caldă va diminua, totuși, pandemia de Covid-19, există atunci pericolul creșterii îmbolnăvirilor, odată cu venirea sezonului rece. Iar omenirea să se confrunte cu un al doilea val al crizei provocate de noul coronavirus.

7. De ce unele persoane prezintă simptome mai severe?

Pentru majoritatea oamenilor, Covid-19 nu înseamnă decât o infecție ușoară. Cu toate acestea, în jur de 20% dintre persoanele care contractează boală dezvoltă simptome mai severe. De ce?

O parte a răspunsului ține de starea sistemului imunitar al fiecărui individ în parte. Astfel, un sistem imunitar de bună calitate ne ajută să trecem prin boală, dar nu ne protejează contra infectării. La mijloc, ar putea fi și anumiți factori genetici. A înțelege mai bine cum stau lucurile în această privință, i-ar putea ajuta pe oamenii de știință să găsească metode de a avea mai puțini bolnavi care să necesite terapie intensivă.

8. Poți deveni imun? Cât durează imunitatea față de această boală? Te poți îmbolnăvi a doua oară?

În privința dezvoltării imunității față de această boală, avem multe speculații și puține dovezi. 

În cazul persoanelor care s-au vindecat, se presupune că acestea au reușit să dezvolte un răspuns imun la boală, din moment ce au reușit să se recupereze.

Dar această boală este una extrem de „tânără”, care și-a făcut apariția abia în urmă cu câteva luni, prin urmare, nu există date statistice acumulate pe termen lung. Informațiile, neverificate oficial, despre pacienți care s-au infectat și a doua oară, ar putea avea ca explicație testele defectuoase (care să fi indicat inițial, greșit, că pacientul s-a vindecat, când, de fapt, nu a fost cazul).

În orice caz, chestiunea imunității este considerată a fi una vitală în a înțelege ce se va întâmpla, pe termen lung, cu noi și cu această boală.

9. Va suferi acest virus o mutație?

Virusurile suferă tot timpul mutații, dar acestea, în marea lor majoritate, nu produc diferențe semnificative.

Ca regulă generală, se presupune că virușii devin, cu timpul, mai puțin letali. Dar această regulă nu e bătută în cuie. Principala îngrijorare este dacă acest coronavirus va suferi o mutație, iar sistemul nostru imunitar nu îl va mai „recunoaște”, iar un vaccin specific nu va mai avea efecte asupra lui.