Autoritățile centrale de la Chișinău și reprezentanții Adunării Populare a regiunii autonome găgăuze au agreat un mecanism tranzitoriu pentru depășirea blocajului politic și organizarea scrutinului regional până la sfârșitul anului 2026.

Astfel, s-a convenit ca soluție temporară elaborarea unui proiect de document cu aplicare unică, valabil exclusiv pentru desfășurarea viitoarelor alegeri în legislativul regional. Acesta va stabili particularitățile tehnice necesare desfășurării corecte a votului.

Compromisul vizează echivalarea juridică a denumirilor organelor electorale, depășind disputa prin care Comratul insista pe termenul de „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei”, contrar noului Cod electoral al Republicii Moldova care prevede existenta unui Consiliu electoral al regiunii autonome.

Comentatorul Ion Tăbârță susține că atât Chișinăul cât și Comratul ar trebui să fie interesați să soluționeze blocajul existent care nu poate dura la nesfârșit. Totuși, potrivit expertului, va fi mai dificil de găsit un compromis dacă vor exista factori de natură subiectivă. În acest sens, Ion Tăbârță s-a referit la rețeaua oligarhului fugar Ilan Șor și la Federația Rusă care încearcă să zădărnicească și chiar să tensioneze dialogul politic dintre Chișinău și Comrat.

„Situația nu ar trebui să rămână în suspans până la infinit. Chișinăul este interesat ca în regiunea autonomă să funcționeze instituțiile statului și toate procesele democratice să fie asigurate. Totodată, ar trebuie să fie și în interesul regiunii găgăuze depășirea acestei situații. Dacă vor exista factori subiectivi din partea rețelei Șor și Federației Ruse care intenționat zădărnicesc, mai mult chiar, încearcă să tensioneze, dialogul politic dintre Chișinău și Comrat, atunci desigur, găsirea unei soluții va fi mai dificilă. Însuși faptul că a avut loc această reuniune a grupului de lucru la Președinție este un factor pozitiv și un prim pas în depășirea acestei probleme cu blocaje instituționale”, a spus Ion Tăbârță. 

În spatele acestei dispute sunt interesele grupului Șor, spune și analistul Ștefan Bejan. El a subliniat că autoritățile de la Chișinău trebuie să se implice mai activ în regiune, să cunoască realitățile de acolo și să aibă un dialog deschis cu populația, pentru a o apropia de UE:  

„Problema este una tehnico-juridică, dar, de fapt, este mult mai mult decât atât, este o problemă politică. În spatele acesteia sunt interesele lui Ilan Șor care își dorește o confruntare politică. Rusia vrea să folosească din nou regiunea găgăuză pentru a șantaja Rep. Moldova. În urma mai multor consultări cu primarii unor localități, cu deputații Adunării Populare de la Comrat s-a ajuns la un oarecare acord. Sperăm să vedem acel document în următoarele zile astfel încât alegerile să aibă loc cât mai curând posibil pentru că acest vid de putere, această stare de confruntare afectează în primul rând locuitorii din regiune. În al doilea rând, afectează credibilitatea Rep. Moldova pe plan extern. Poate și asta este o țintă, de a-i face pe oficialii europeni să se gândească înainte de a deschide clusterele de negocieri”, a afirmat Ștefan Bejan. 

Mandatul deputaților din cadrul Adunării Populare a Găgăuziei a expirat în noiembrie anul trecut. Scrutinul a rămas blocat timp de jumătate de an deoarece legislația electorală locală nu a fost adaptată la normele naționale, inclusiv la Codul electoral.

Din acest motiv, cele două date stabilite anterior de Comrat pentru alegeri (22 martie și 21 iunie 2026) au fost anulate succesiv în instanțele de judecată. Din cauza depășirii tuturor termenelor logistice, data din iunie a devenit oficial imposibil de respectat.

Noua foaie de parcurs, agreată în cadrul Grupului de lucru, permite stabilirea unei noi date realiste pentru scrutin, cel mai probabil în toamna anului 2026.