Planul de acțiuni legat de marcarea a o sută de ani de la Marea Unire a fost întârziat sau chiar compromis pe ambele maluri ale Prutului, este de părere analistul și istoricul Octavian Țîcu. În opinia acestuia ar fi fost oportune ședințe comune de Parlament și Guvern care să permită o apropiere, așa cum se întâmplă în mediul academic, cultural și educațional, și din punct de vedere instituțional și guvernamental între București și Chișinău.

”2018 va fi unul încărcat mai mult de simbolism decât de acțiuni concrete. A planat așa ca un an de magie al reîntregirii. Mulți au așteptat ca anul 2018 va fi unul în care România și R. Moldova se vor apropia politic mai mult decât până acum dar cu siguranță acest an va trece fără ca noi să întrevedem undeva această apropiere din punct de vedere instituțional. Mai curând vor fi atitudini și luări de cuvânt legate de consemnarea evenimentului dar nu de identificarea R. Moldova cu Anul Centenarului din punct de vedere parlamentar, guvernamental ”

În opinia lui Octavian Țăcu pregătirea acțiunilor și manifestărilor de marcare a 100 de ani de la formarea României Contemporane, ar fi trebuit să înceapă încă de anul trecut inclusiv prin planificarea unei suite de ședințe comune legate de acțiunile și agenda anului 2018. Aceste lucruri ar fi fost un semnal clar că anul Centenarului este deopotrivă valabil pe ambele maluri ale Prutului mai consideră Octavian Țicu.

Tema unității celor două state românești chiar dacă reanimată nu este un subiect de interes al întregii societăți este de părere și Tamara Cărăuș,  eseistă și teoreticiană a literaturii, autoare a mai multor volume despre problemele identitare ale R. Moldova. În opinia acesteia ideea de unire a fost privatizată de către un grup de interese  fără ca discuția și dezbaterile să cuprindă toate straturile sociale.

”S-au formulat pași concreți de unificare a sistemului poștal, a căii ferate, a sistemului energetic, dar, din păcate ideea de unire a fost privatizată de un grup de interese. Discuția nu a fost făcută la nivelul întregii societăți atât în R. Moldova cât și în România. E șansa întregii societăți și trebuie discutată la nivelul întregii societăți. Statul R. Moldova există doar pentru că există o ”elită manipulatorie” cum spunea Ernest Gellner interesată să aibă stat pentru că are acele onoruri, funcții, distincții, loc în manualele de istorie pe care ți le poate oferi un stat”

În opinia Tamarei Cărăuș oferirea cetățeniei române a demonstrat clar că unica șansă pentru cetățenii R. Moldova ar fi unirea celor două state. În opinia acesteia Unirea este mai degrabă o mișcare care ar urma să pornească de jos, de la populația simplă.

Amintim că la mijlocul lunii decembrie Parlamentul de la Chișinău a respins o inițiativă privind declararea anului 2018 drept Anul Unirii.