Constanța Botnar, coordonator de program la ONG-ul amintit, a menționat că la începutul pandemiei deficitul substanțial de echipamente  individuale de protecție a ridicat rata de infectare și a pus o presiune mare asupra lucrătorilor din domeniul sănătății, care erau deja deosebit de vulnerabili. Cu toate acestea, puțini lucrători din domeniul sănătății au fost de acord să vorbească despre aceste probleme în mod oficial sau neoficial, de teama represaliilor. În 2020 au fost infectați cu noul coronavirus peste 1000 de lucrători medicali, iar 83 au decedat din cauza complicațiilor provocate de SARS-CoV-2.

Tot din cauza pandemiei, a fost afectată și libertatea de circulație. În luna martie, cetățenii moldoveni reveniți din străinătate au fost obligați să cumpere polița de asigurare obligatorie de asistență medicală în termen de 72 de ore de la întoarcerea lor în țară. Măsura a rămas în vigoare până la ridicarea stării de urgență. S-a întâmplat în pofida concluziei, din aprilie, a Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, care a spus că măsura este discriminatorie deoarece întoarcerea era condiționată de capacitatea de a plăti și a fost aplicată în practică în mod diferit celor care se întorceau pe calea aeriană și terestră. Nicio informație cu privire la punerea în aplicare a acestei măsuri nu a fost făcută publică, a specificat Constanța Botnar.      

„Ca răspuns la pandemia COVID-19, autoritățile de facto din Transnistria au introdus restricții privind călătoriile din teritoriul controlat de Guvernul Moldovei pentru persoanele fără „pașapoarte” locale. În timp ce au fost făcute numeroase excepții, această măsură a vizat în mod special lucrătorii medicali rezidenți în Transnistria și care lucrau peste Nistru, care, în consecință, au fost forțați să aleagă de ce parte a liniei de conflict să trăiască și să muncească. Acest lucru, combinat cu lipsa generală de personal medical, a redus furnizarea serviciilor medicale pentru populația locală”, se mai menționează în raport.

Veaceslav Tofan, director executiv al Amnesty International Moldova, a subliniat că, în timp ce protestele de stradă au avut loc în mod regulat pe tot parcursul anului 2020, dreptul la libertatea de întrunire pașnică, în general, a fost respectat. „Cu toate acestea, la 16 iulie poliția din Chișinău a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa o adunare pașnică a câtorva zeci de oameni. Poliția a reținut, iar mai târziu a eliberat fără acuzare nouă persoane. În luna august, primarul Chișinăului a interzis aducerea vehiculelor agricole la locul desfășurării protestelor după ce unii protestatari au folosit aceste vehicule pentru a se deplasa la un protest. Organizatorii protestului au contestat decizia în instanță, rezultatul fiind încă în așteptare la sfârșitul anului”, a atenționat Veaceslav Tofan.
 
Raportul mai arată că problemele ce țin de procesele echitabile persistă. „În februarie, procurorul general a recunoscut motivația politică din spatele unei urmăriri penale inițiate de către predecesorul său și a anunțat revizuirea a 38 de dosare penale. Până în decembrie, în niciunul dintre aceste cazuri condamnarea nu a fost anulată sau procedurile penale încheiate. Cel mai important a fost cazul împotriva lui Veaceslav Platon, condamnat în 2017 la 18 ani de închisoare pentru fraudă. În mai, procurorul general a anunțat că probele împotriva lui au fost fabricate, iar Veaceslav Platon a fost eliberat în luna următoare, în așteptarea anchetei și rejudecării ulterioare. Cu toate acestea, revizuirea celor 38 de cauze a provocat îngrijorări cu privire la justiția selectivă, inclusiv lipsa unor criterii clare care să susțină alegerea cauzelor”, concluzionează experții de la „Amnesty International” Moldova. 

Raportul amintește că urmărirea penală inițiată împotriva oficialilor acuzați de reținerea ilegală și returnarea forțată a șapte cetățeni turci în Turcia în 2018 a fost clasată. „Însă, în urma presiunilor publice, în septembrie, procurorul general a dezvăluit că unul dintre oficiali a fost condamnat și amendat în iulie. Decizia instanței nu a fost publicată oficial, ci a fost dezvăluită presei”, se menționează în raportul „Amnesty International Moldova”.