"Discursurile dezbinatoare ale lui Donald Trump, Viktor Orban (Ungaria), Recep Tayyip Erdogan (Turcia), Rodrigo Duterte (Filipine)... se încrâncenează împotriva unor grupuri întregi de populație, pe care le desemnează ca țapi ispășitori și propagă ideea potrivit căreia unele persoane sunt mai puțin 'umane' decât altele, primii vizați fiind refugiații", denunță Amnesty International.

Organizația citează ca exemplu ordinul executiv antiimigrație prin care se închid temporar frontierele SUA în fața refugiaților și cetățenilor din șapte țări cu populație majoritar musulmană, suspendat între timp, și acordul "ilegal și iresponsabil" încheiat între UE și Turcia, care permite retrimiterea solicitanților de azil în această țară.

În total, ONG a denumit 36 de țări care "au încălcat dreptul internațional, retrimițând ilegal refugiați în țări în care drepturile lor erau amenințate".

Aceste discursuri ale respingerii și urii au efecte directe asupra drepturilor și libertăților, arată Amnesty: "Unele guverne au făcut să fie votate legi care restrâng dreptul la azil, libertatea de expresie, care legitimează supravegherea în masă și dau forțelor de ordine puteri nelimitate".

Departe de a fi apanajul unor lideri extremiști, aceste opinii care stigmatizează au fost susținute "uneori în mod voalat, alteori în mod deschis" de "partide așa-zis centriste", subliniază Johm Dalhuisen, director al Amnesty International pentru Europa.

"Discursuri dezumanizante sunt acelea în care premierul ungar îi califică pe imigranți drept 'otravă', când Geert Wilders (deputat olandez de extremă-dreaptă) vorbește despre 'gunoiul marocan', când premierul olandez scrie o scrisoare deschisă, invitându-i pe migranți să se comporte în mod 'normal' sau să se întoarcă acasă", a exemplificat Dalhuisen.

Străinii și musulmanii, "ținte principale ale demagogiei europene", sunt "prezentați ca o amenințare la adresa securității și a identității naționale, ca oameni care fură locurile de muncă și ca persoane care abuzează de sistemul de securitate socială", insistă el.

În Franța, acest ONG cu sediul la Londra care și-a prezentat în mod excepțional raportul său anual, a denunțat restricționarea drepturilor fundamentale în cadrul măsurilor luate pentru combaterea terorismului, în special starea de urgență, decisă după atentatele jihadiste din 13 noiembrie 2015 și prelungită de atunci.

Potrivit datelor sale, de la sfârșitul anului 2015 până la sfârșitul anului 2016, "doar 0,3% dintre măsurile legate de starea de urgență s-au soldat cu anchete judiciare pentru fapte de terorism".

În schimb, "consemnările la domiciliu au antrenat pierderi de locuri de muncă și marginalizarea persoanelor respective", își exprimă regretul Camille Blanc, președinta Amnesty International pentru Franța.

ONG consideră de altfel că în materie de primire a refugiaților, "Franța nu și-a asumat responsabilitățile la nivel internațional" și nu protejează suficient refugiații și migranții prezenți pe teritoriul său.

"În cadrul alegerilor prezidențiale și legislative care vor avea loc în 2017, Franța este la o răscruce de drumuri privind drepturile omului, care sunt ecoul unei tendințe mondiale, iar cetățenii nu trebuie să cadă în capcana acestor discursuri care atrag după ele ura, teama și izolarea", a susținut Camille Blanc.

În fața renunțării de către marile puteri de a se bate pentru respectarea drepturilor și libertăților, și a pasivității statelor față de atrocitățile și crizele petrecute în Siria, în Yemen și în Sudanul de Sud, Amnesty International lansează un apel fiecăruia să se mobilizeze și să reacționeze.

"2017 va fi un an al rezistenței", a declarat pentru AFP președintele Amnesty, Salil Shetty, care adaugă: "Speranțele noastre se bazează pe popor".

Sursa: AGERPRES