În replică, oficialii danezi au calificat aceste preocupări drept inacceptabile sau chiar necugetate, relatează DPA.

„Nu cred că danezii sunt pe deplin conștienți de consecințele alăturării Danemarcei la sistemul antirachetă condus de americani”, a apreciat Mihail Vanin într-un articol de opinie publicat de cotidianul Jyllands-Posten.

„Dacă se va întâmpla acest lucru, navele daneze vor deveni ținte pentru rachetele nucleare rusești”, a adăugat el.

Sistemul antirachetă este de mult timp un măr al discordiei între Rusia și Alianța Nord-Atlantică, din care Danemarca face parte.

Moscova consideră sistemul în cauză o amenințare la echilibrul strategic al continentului, în timp ce NATO a precizat că acesta va oferi protecție împotriva așa-numitelor state paria.

„Danemarca ar deveni parte a amenințării împotriva Rusiei, ar fi mai puțin pașnică și relațiile cu Rusia ar fi afectate”, a adăugat Vanin.

Ministrul danez de externe, Martin Lidegaard, a spus că remarcile au fost „inacceptabile”, adăugând că „Rusia știe foarte bine că scutul antirachetă al NATO este defensiv și nu este îndreptat împotriva sa”.

„Suntem în dezacord în multe puncte cu Rusia, dar este important ca situația să nu escaladeze”, a declarat Lidegaard pentru Jyllands-Posten.

Danemarca a anunțat în august că intenționează să echipeze una dintre fregatele sale cu un radar pentru a participa la sistemul antirachetă.

Mette Gjerskov, din partea social-democraților la guvernare, care este președinta comisiei parlamentare pentru afaceri externe a acuzat o tentativă de amestec în politica de apărare a Danemarcei.

„Scutul antirachetă este împotriva statelor paria care ar putea să ne amenințe dacă obțin arme avansate”, a declarat ea pentru postul public DR. „Nu are nimic de a face cu Rusia”, a mai spus ea.

Holger K Nielsen, fost ministru de externe și purtător de cuvânt pentru politica de apărare în cadrul Partidului social popular, de opoziție, a afirmat că „este necugetat să afirmi că Danemarca va fi o țintă pentru rachetele rusești”.