Domnule ambasador, bună ziua și bun găsit la Radio Chișinău. În luna mai celebrăm zilele Europei, povestiți-ne cum sunt marcate aceste zile în Letonia?

Ziua Europei este o sărbătoare pentru toți europenii, fie cei din Uniunea Europeană, fie cei din afara acesteia. Aceasta simbolizează unitatea între diferite țări. În Letonia, sărbătorim Ziua Europei prin diverse activități, inclusiv informarea publicului, pentru a spori nivelul de cunoștințe despre Uniunea Europeană, dar și pentru a promova informarea cetățenilor și acțiunile publice orientate spre Europa, spre dezvoltarea acelei percepții de unitate.

În Letonia, în orașe și sate au loc diverse activități de Ziua Europei, dar și pe parcursul întregii săptămâni. De fapt, pe parcursul întregii luni mai, se desfășoară multe activități axate pe tineri, astfel încât aceștia să fie mai bine informați despre ceea ce înseamnă Europa și care sunt beneficiile acesteia. De exemplu, în acest an, au avut loc mai multe întâlniri dintre tineri, studenți și elevi cu specialiștii care lucrează în domeniul afacerilor europene, fie în Letonia sau reprezentanți ai Letoniei în străinătate, în special la Bruxelles. În această perioadă, au loc diverse concursuri despre Europa pentru a spori cunoștințele despre aceasta. Au loc chiar jocuri, inclusiv jocuri de orientare în cele mai mari orașe, cu elemente legate de Europa, iar participanții urmează să găsească elementele respective.

Înainte de pandemie, când se permitea mai multă prezență fizică, diverse instituții și clădiri, în special în capitală, dar și în alte orașe, se deschideau pentru public de Ziua Europei. Din nou – ca oamenii să poată intra, discuta, vedea localurile, accentul fiind pus pe elementele europene. Deci, diverse activități consacrate Zilei Europei.

Orice cetățean al Letoniei simte avantajele ce derivă din apartenența la UE… noi simțim acest lucru în viața de zi cu zi

Excelență, ce înseamnă pentru letoni Uniunea Europeană?

Cred că trebuie să pornim de la debuturile drumului nostru spre Uniunea Europeană, la începutul anilor 90. Toată această cale, începând din anul 1991 până la integrarea noastră completă în Uniunea Europeană în 2004, a fost caracterizată prin oportunități de reformare – reforme în economie, reforme în diferite sectoare ale acesteia. Am trecut printr-o armonizare a legislației, practicilor și reglementărilor cu cerințele europene. A fost o cale dificilă, dar era orientată spre un singur scop – o viață mai bună pentru poporul Letoniei. Și acest lucru a dat roade.

Înainte de aderarea noastră la Uniunea Europeană, a avut lor un referendum, la care oamenii urmau să spună Da, dorim să mergem în Uniunea Europeană sau NU, mai bine alegem o altă cale. Mai mult de două treimi din participanți au spus Da, acesta este viitorul nostru, Europa este viitorul nostru. De asemenea, rata de participare a fost mai mare, decât participarea obișnuită la alegerile parlamentare, de exemplu. Aceasta înseamnă că oamenii au votat pentru un viitor cert într-o societate a țărilor dezvoltate și pentru o viață mai bună.

Atunci când vorbim despre perioada de la 2004, când am aderat la UE, cifrele referitoare la domeniul economic din primii trei-patru ani de după aderare arată clar că PIB-ul țării per capital a crescut cu mai mult de 30%, ceea ce înseamnă că economia s-a dezvoltat într-atât de bine, încât fiecare cetățean putea vedea cu claritate și simți acest lucru în viața sa. Și, desigur, dacă comparăm conform aceiași unități de măsură, PIB-ul per capital înainte de aderare și cel de acum, în 2019 sau 2020, constatăm o creștere de aproximativ 25%. Desigur, Letonia mai are o cale de parcurs pentru a spori nivelul de viață în ceea ce privește PIB-ul, dar orice cetățean al Letoniei simte avantajele ce derivă din apartenența la UE, din suportul acordat de UE prin intermediul diferitor finanțări, din echilibrarea nivelului de viață în diferite zone ale țări, inclusiv în zonele rurale, unde nivelul de viață poate fi mai puțin dezvoltat. Deci, noi simțim acest lucru în viața de zi cu zi.

Domnule ambasador Uldis Mitkuts, după ce a părăsit Uniunea Sovietică, țara dvs. a cunoscut un adevărat progres, la fel ca celelalte două țări baltice. Care a fost cheia succesul dvs.?

Da, cred că trebuie să ne uităm înapoi, la începutul anilor 90. Într-adevăr, a existat o viziune destul de clară de la bun început, dar și o voință a oamenilor exprimată la alegerile generale, astfel încât politicienii care-i reprezentau să urmeze cu adevărat acea cale care ducea spre Europa. Foarte devreme, deja în anul 1992, Guvernul Letoniei a luat o decizie strategică de a-și orienta politica sa externă spre integrarea în structurile euro-atlantice. Deci, aceasta a fost în 1992 și noi am urmat această cale timp de 12 ani, până în 2004, când am aderat la UE. Desigur, acea cale a fost plină de obstacole, cu bariere, a fost nevoie să facem unele salturi pentru a le depăși, dar, cu toate acestea, orientarea și scopul au fost același și cred că aceasta a fost cheia principală pentru a nu ne abate de la acel scop, dar de a merge înainte, cu o voință politică clară, cu o viziune clară și cu sprijin din partea oamenilor.

Ceea ce ne-a ajutat desigur în această perioadă de pre-aderare a fost solidaritatea din partea țărilor UE. Am avut acces la fonduri europene, care au fost investite în foarte multe domenii ale vieții, începând cu infrastructura, dar, desigur, și diverse alte sectoare au fost îmbunătățite, adaptate la cerințele respective ale UE. Cu ajutorul acelor mijloace financiare au fost implementate reforme și așa mai departe. Cred că a fost un proces complex, dar, având această orientare-cheie spre scop și cu suportul diferitor fonduri, diferitor resurse, am reușit cu adevărat să ajungem la aderarea cu drepturi depline la UE.

E poate o întrebare banală care ne tot macină aici, dar de ce Letonia a reușit și noi încă nu?

Cred că primul element pe care aș dori să-l accentuez este faptul că există o foarte puternică asociere politică și integrare economică între Uniunea Europeană și Moldova în baza Acordului de Asociere și al Acordului de Liber Schimb Aprofundat Comprehensiv. Acesta este cu adevărat un nivel foarte profund, serios și ambițios de relații dintre UE și Moldova. Nu aș putea spune că Moldova, în vreo anumită privință, rămâne în urma. Nu, defel. Această relație există și este o relație foarte-foarte serioasă, benefică pentru ambele părți.

Atunci când vorbim despre avantaje, referitor la Letonia, aș începe din nou cu o privire înapoi, la procesul de pre-aderare, acea cale spre Europa, care ne-a dat posibilitatea de a ne ajusta, a ne ajusta la ceva mai bun - legislația și politicile, a ne ajusta la standarde și principii democratice mai înalte, a ne ajusta la valorile și calitățile europene. Acum, putem simți avantajele în viața noastră de zi cu zi. Fiecare cetățean, fiecare persoană care trăiește în Letonia poate profita de beneficiile, să zicem, libertății de circulație. Noi putem călători în spațiul Schengen fără nici o formalitate de frontieră dintr-o țară Schengen în alta. Companiile își pot transporta mărfurile fără nicio formalitate în interiorul Uniunii Europene, adică pot traversa frontierele, din Letonia, spre Lituania, spre Polonia, spre Germania, spre Spania etc. Același lucru se referă și la servicii, și la finanțe – diferite transferuri de resurse financiare.

Un alt avantaj foarte mare pe care îl văd eu este moneda unică, Euro. Vorbind de călătoriile din Letonia în Belgia, la Bruxelles, care este un itinerar destul de frecvent pentru aproape orice funcționar care lucrează în Letonia și care merge periodic la Bruxelles pentru a lucra în cadrul diferitor grupuri de lucru, chiar e foarte bine că nu trebuie să caut un ghișeu de schimb valutar. Doar mă uit în portmoneu, bancnotele euro din Letonia sunt valabile și în Belgia și îmi pot cumpăra o cafea sau un prânz. Acesta poate părea un detaliu, dar e un detaliu foarte important. Noi, letonii, prețuim acest lucru, la fel ca și, sunt sigur, orice persoană care trăiește în UE.

Nu în ultimul rând, încă mai primim o asistență considerabilă prin intermediul instrumentelor financiare și de alt gen, echilibrându-se nivelul de viață. Țările mai bogate, unde viața este mai bună, consacră unele fonduri țărilor în care mai e necesară o ajustare a dezechilibrului, unde nivelul de viață nu este suficient și acest lucru este foarte-foarte important.

Și, desigur, dacă vorbim despre pandemie avem un semn de foarte-foarte puternică solidaritate, de asemenea. Au existat resurse financiare și suport din partea bugetului UE direcționat către fiecare stat-membru și nu doar către statele-membre, dar și către țările terțe, inclusiv Republica Moldova, în primul rând pentru sistemul de sănătate, dar și pentru a depăși efectele negative ale consecințelor socio-economice. Deci, beneficiile sunt evidente.

Cine s-ar fi gândit că tranziția de la procesul educațional efectuat totalmente în școli la învățământul totalmente la distanță s-ar fi putut face în mai puțin de o săptămână

Care sunt prioritățile guvernului leton acum?

Nu voi fi foarte original sau inovator acum. Cred că putem spune cu claritate într-o singură propoziție – a ieși din pandemie. Cred că aceasta este prioritatea numărul unu pentru societate în Letonia, la fel ca și aici, în Republica Moldova. Eu văd aceasta ca un proces pas cu pas. Trebuie să parcurgem procesul de vaccinare, care este cel mai bun remediu în acest moment pentru a reveni la viața socială, la viața pe care o consideram normală. Desigur, după ce vom face față acestei provocări de ordin medical legate de virus, un alt aspect foarte important este restabilirea economică, suport pentru companii, pentru afaceri, astfel încât antreprenorii și cei implicați în diverse sectoare ale economiei să poată vedea un viitor luminos pentru ei și să poată lucra la viteză maximă. Ambele aceste aspecte sunt pe agenda prioritară a societății și a autorităților guvernamentale din Letonia, care încearcă să fie cât mai eficiente în această privință.

Vreau să mai zic că eu sunt optimist prin natura mea, cel puțin încerc să fiu după acest an și ceva de pandemie. Pandemia, de fapt, a deschis noi oportunități și orizonturi, inclusiv pentru letoni. De exemplu, cine s-ar fi gândit că tranziția de la procesul educațional efectuat totalmente în școli la învățământul totalmente la distanță s-ar fi putut face în mai puțin de o săptămână. Sistemele tehnologice erau de fapt aproape gata pentru acest lucru, trebuiau doar adaptate puțin.

Dacă vorbim despre echipamente, calculatoarele și altele, a existat o atât de bună cooperare dintre autoritățile de stat și companiile mari, care au acordat un mare suport în ceea ce privește asigurarea cu echipament, cu calculatoare a școlilor, în special a celor de la țară, care nu sunt toate dotate cu echipament modern. În rezultat, învățământul la distanță a fost implementat în vreo zece zile. Acesta a fost un exemplu minunat de a colaborare a societății cu autoritățile.

De asemenea, pandemia a deschis noi oportunități în educație, în știință. În Letonia, cercetătorii s-au implicat mult în crearea inovațiilor medicale pentru sistemul de sănătate. Au fost deschise de-asemenea posibilități de dezvoltare a noilor abilități. Cred că acum oricine în Letonia știe cel puțin cum să se conecteze la Zoom, Webex sau altă aplicație pentru conferințe. Și nu doar să se conecteze, dar și să aleagă contextul și să ajusteze alte detalii interesante. Deci, există și acest aspect pozitiv al acestei situații care durează deja de mai mult de un an.

Autoritățile din Letonia au oferit foarte-foarte multe oportunități de participare gratuită la cursuri de studiere a limbii

Domnule Ambasador, ce politici de integrare a minorităților, în special a celor lingvistice are Letonia?

Deja în prima parte a anilor 90, când vorbeam despre limba de stat, despre limba de instruire, au fost luate unele decizii foarte importante. În primul rând, despre posibilitatea solicitării simplificate a cetățeniei Letoniei de către cei care nu dețineau cetățenia pe atunci, dar erau eligibili de a o primi. Urma să susțină un examen la cunoașterea limbii de stat și un test de cunoștințe generale despre Letonia, istoria Letoniei, imnul Letoniei, dar care era un test chiar foarte ușor.

Dat fiind că aceste elemente legate de limba de stat erau importante, fiind stabilit și un examen, autoritățile din Letonia au oferit foarte-foarte multe oportunități de participare gratuită la cursuri de studiere a limbii. Astfel, oricine dorea putea să se înscrie la acele cursuri, să studieze limba și să-și îmbunătățească nivelul de cunoaștere a limbii de stat.

De fapt, când am sosit la Chișinău, cu vreo doi ani în urmă, am început să caut cursuri de limba română pentru că chiar doream să studiez româna și să mă înscriu la cursuri. Dar am fost puțin surprins că nu există prea multe oportunități în acest sens sau, cel puțin, eu nu le-am putut găsi și cursurile sunt destule de scumpe, dacă compar cu Letonia. Cred că aici sunt necesare unele ajustări pentru străini sau pentru oricine care dorește să studieze limba.

Acestea au fost politicile noastre în anii 90 și au fost implementate destul de strict, în pofida diferitor presiuni de a le schimba, de a le simplifica. Desigur, în prezent, cred că un element-cheie foarte important, atunci când vorbim despre limba de stat și minoritățile lingvistice, este faptul că noi am pus limba de stat în prim plan, evident, dar n-am uitat niciodată de limbile minorităților lingvistice. În Letonia, există școli pentru minorități, în jur de 100, în șapte limbi – rusă, poloneză, estoniană, lituaniană, ucraineană, belorusă, chiar și în ebraică. 60% din discipline sunt, în general, predate în limba letonă, limba de stat, și 40% - în limba respectivă a minorității. Deci, copiii, ca parte a procesului de învățământ, își pot îmbunătăți nivelul de cunoaștere a limbii materne, dar învață de-asemenea și limba de stat și își îmbunătățesc nivelul de cunoaștere a acesteia, astfel încât, gradual, ei își perfecționează nivelul de cunoaștere a altor limbi și, atunci când cresc, ei știu ambele limbi foarte bine și sunt gata de a se integra pe deplin în societate. Iată care este abordarea noastră.

Ce strategii de luptă cu dezinformarea are Letonia și cât de pregnantă este această problemă în țara dvs?

Desigur, Letonia fiind o țară democratică, poate să nu interzică și nu va interzice canalele de informare care, într-un anumit fel, exprimă viziuni diferite. Nu, noi suntem toți pentru pluralismul mediatic și suntem toți pentru viziuni diferite în spațiul informațional, astfel încât oamenii să decidă ei înșiși ce să asculte, ce să urmărească și ce recomandări să preia de la diferite canale de informare. Ceea ce, cu siguranță, încearcă să îmbunătățească autoritățile letone este așa-numitul alfabetizare mediatică al societății. La posturile TV și de radio sunt difuzate tot mai multe seminare, programe de informare, axate anume pe consolidarea abilităților de analiză a conținutului diferitor canale media, diferitor spații de informare.

O altă direcție pentru autoritățile letone este de a verifica într-o anumită măsură conținutul mediatic, în special cel sponsorizat sau care vine din alte țări, astfel încât acest conținut să nu aibă discurs de ură sau simboluri interzise ale regimurilor totalitare, etc. Acest lucru, evident, nu poate fi permis, dacă, de exemplu, sunt elemente ale discursului de ură. De-asemenea, există grupuri de jurnaliști care lucrează asupra verificării faptelor și dacă anumite informații nu sunt adevărate sau par să nu fie adevărate, informația respectivă este verificată de acest grup de jurnaliști și ei aduc contraargumentele lor. Dar, din nou, ca parte a consolidării abilităților de analiză ale societății.

Aceasta este abordarea noastră de contracarare a dezinformării și a știrilor care sunt evident false, care, din păcate, mai sunt încă răspândite pe larg. Noi încercăm, și vorbesc acum din partea ambasadei, încercăm să transferăm aceste practici și experiențe și către autoritățile Moldovei, încercăm să lucrăm în acest domeniu, deoarece noi vedem diversitatea de informații, dar și destul de multe informații contradictorii și încercăm să transferăm abordarea noastre către autoritățile de aici.

Cum ați caracteriza în această perioadă relațiile dintre Chișinău și Riga?

Între țările și națiunile noastre sunt relații foarte calde și plăcute, precum și o cooperare strânsă. Letonia a urmat întotdeauna un dialog politic activ cu Moldova, cu schimburi frecvente, vizite la cel mai înalt nivel și întâlniri sau, în aceasta perioadă, cu apeluri telefonice și video. Relațiile economice denotă o tendință de creștere. Desigur, pandemia și-a făcut corecțiile sale, dar totuși vedem perspective bune. Moldova rămâne un beneficiar prioritar al asistenței de cooperare pentru dezvoltare din partea Letoniei din 2005. Pe parcursul acestor 15 ani, au fost implementate în jur de 90 de proiecte comune în valoare de peste 1 milion de euro, ca parte a asistenței noastre. Evident, avem o foarte bună cooperare regională. Au fost încheiate în jur de 30 de acorduri de cooperare regională dintre municipalități, orașe și sate din Letonia și Moldova. Deci, există o bază foarte bună și ne străduim să avansăm, în pofida provocărilor pandemice.

În ce domenii ar putea să lucreze mai aprofundat Republica Moldova și Letonia?

Cred că există, cu certitudine, un potențial de sporire a investițiilor din partea Letoniei în economia Moldovei. Noi vedem foarte bune stimulente, de exemplu, dacă ne uităm la posibilitățile oferite de zonele economice libere de aici. Cred, de asemenea, că mediul de afaceri transparent și deschis este un alt element-cheie. Atunci când un investitor străin ia decizia de a face o investiție, este foarte important, în opinia mea, de a crea o bază de informații în Letonia despre asemenea oportunități din Moldova, fie prin intermediul forumurilor de afaceri sau delegațiilor comerciale, etc. Acesta este un domeniu căruia ne străduim să-i acordăm o atenție deosebită, de-asemenea.

Spre finalul interviului nostru domnule ambasador Uldis Mikuts, aș vrea să vă întreb, după cei doi ani de misiune diplomatică pe care o desfășurați aici, ce vă place în Republica Moldova?

Cred că voi numi cel puțin trei, dar poate că și mai multe. Este, în primul rând, vorba de oameni și de ospitalitatea lor. Oameni politicoși, ospitalieri, întotdeauna e o plăcere să vorbești cu ei despre viața de aici, despre tradiții, despre orice. Deci, socializarea. E păcat că pandemia ne-a plasat într-un format mai virtual, lipsit de emoții reale. În al doilea rând, vinurile și gastronomia. Este o varietate atât de mare, excelentă de vinuri din Moldova și de delicatese oriunde te duci. Este o adevărată plăcere pentru mine și familia mea. În al treilea rând, este natura. Și nu vorbesc doar de Orheiul Vechi care poate să-mi vină acum în gând sau alt loc bine-cunoscut, dar și zona de nord, stâncile de unde poți admira priveliști, malurile frumoase de râu. Natura este minunată și noi încercăm să explorăm posibilitățile de a ieși și de a cunoaște această țară cu adevărat frumoasă.