Ieri, Parlamentul a aprobat modificări la Codul Electoral prin care este interzisă participarea la alegeri a persoanelor care au statut de învinuit, bănuit sau inculpat, au fost excluse anterior din cursa electorală urmare a încălcării principiului transparenței sau se află în lista sancțiunilor internaționale.

„Prin ceea ce am modificat în Codul Electoral ne-am asumat tranșant că nu vom permite tentative de corupere a alegătorilor, de finanțare ilegală, mai ales în contextul în care vorbim de atentate la securitatea națională. Gruparea criminală Șor este un grup criminal organizat și noi nu vom permite ca aceste alegeri să fie fraudate. Este un angajament al guvernării de a organiza alegeri libere și corecte, conform standardelor UE. Vorbim despre persoane care oficial se regăsesc în lista sancțiunilor internaționale. Noi nu am făcut altceva decât să completăm Codul Electoral pentru a-l pune în concordanță cu decizia Curții Constituționale. SIS, CNA, Procuratura, după votarea în lectura a doua, deja își pot îndeplini atribuțiile de a întocmi lista”, a spus deputatul PAS, Doina Gherman, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

De cealaltă parte, expertul IPRE, Mihai Mogîldea, califică drept judicioasă decizia de marți a Curții Constituționale prin care li s-a permis reprezentanților unui partid declarat neconstituțional să participe la alegeri. De asemenea, expertul IPRE critică modul în care a fost modificat repetat Codul Electoral.

„Trebuia să existe o delimitare clară între liderii acestui partid și ceilalți membri. Nu-i putem pune în aceeași oală pe toți reprezentanții acestui partid. În localități sunt oameni care sunt votați pentru imaginea pe care o au, nu pentru partidul pe care-l reprezintă. Votul alegerilor locale este diferit de votul la parlamentare și prezidențiale. La locale se votează omul și mai puțin partidul. Pentru proiectul votat nu au fost organizate consultări publice, nu s-a luat în considerare opinia Comisiei de la Veneția. Totul s-a întâmplat în grabă. Trebuie să avem un proces ordonat și să ținem cont de anumite rigori, de recomandările Comisiei de la Veneția care spune că legislația electorală nu se schimbă cu un an înainte de alegeri. Pentru restricționarea dreptului de a candida pot exista consecințe pe termen lung”, a spus expertul IPRE, Mihai Mogîldea.

Și ex-președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, spune că guvernarea acționează în interes electoral și adoptă legi cu dedicație, raționament care nu ar trebui să se regăsească în procesul legislativ.

„Faptul că partidul majoritar are o rivalitate cu un partid politic anume și aceste partide se răfuiesc de doi ani de zile este un caz particular. Parlamentul nu trebuie să dea legi cu dedicație sau legi individuale. Legea trebuie să producă efecte generale. Faptul că aceste modificări ar fi fost operate pentru executarea deciziei Curții Constituționale este un fals. În hotărârea Curții privind declararea neconstituționalității Partidului Șor nu avem nicio literă despre necesitatea de a opera modificări legislative. Aceste modificări trebuie plasate în context electoral și în competiția politică pe care o dă puterea. Eu știam că la votarea proiectelor trebuie să existe consultări publice, avizele mai multor instituții, între prima și a doua lectură trebuie să se ia o pauză ca deputații să vină cu amendamente”, a spus ex-președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase.

Pentru a pune în aplicare decizia de ieri a Parlamentului, Inspectoratul General al Poliției, Centrul Național Anticorupție, Serviciul de Informații și Securitate și Procuratura Generală vor prezenta Comisiei Electorale Centrale informația cu privire la persoanele ce cad sub incidența criteriilor aprobate. Adică, vor întocmi listele cu persoanele aflate sub sancțiuni internaționale, excluse anterior dintr-un scrutin electoral și cele care au statut de învinuit, bănuit sau inculpat.