În discursul său, Alexandru Tănase a vorbit despre argumentele de ordin istoric utilizate de diferite instanțe constituționale europene, dar și de către Curtea Constituțională a Republicii Moldova, atunci când a pronunțat hotărârea prin care limba română a fost declarată limbă oficială. 

Hotărârea Curții Constituționale din 5 decembrie 2013 a avut la bază argumente de ordin istoric, atunci când a constatat că textul Declarației de Independență prevalează asupra Constituției, adoptată în 1994, în ceea ce privește denumirea oficială a limbii. Astfel, Curtea Constituțională a arătat că limba română este unul dintre elementele ce definesc identitatea Republicii Moldova și constituționalitatea acesteia, a subliniat Alexandru Tănase.

Ca rezultat, a apărut noțiunea de ”bloc constituțional”, care include Declarația de Independență și Constituția Republicii Moldova. Astfel, au fost stabilite principiile de abordare care se regăsesc în jurisprudența Curților Constituționale europene, a adăugat Alexandru Tănase.

Totodată, Constituțiile adoptate în perioada sovietică nu pot face parte din identitatea constituțională a Republicii Moldova, pentru că au fost dictate de autoritățile comuniste și nu reflectă valori precum libertatea, democrația și suveranitatea, a mai subliniat președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase.