Sesiunea de comunicări va fi deschisă de Irina-Vlăduca Marghiloman, strănepoata lui Alexandru Marghiloman, premier al României în perioada Unificării Basarabiei cu România.

Vor mai lua cuvântul președintele Academiei de Științe a Moldovei, Ion Tighineanu, rectorii Universității de Stat din Moldova și Academiei de Muzica, Teatru și Arte Plastice, primarul orașului Buzău din România și cel al municipiului Strășeni din Rep. Moldova, dar și istorici și doctori în științe de pe ambele maluri ale Prutului.  

Evenimentul este la a cincea ediție, potrivit lui Marius-Adrian Nicoară, organizatorul sesiunii de comunicări.

”Pe 10 mai comemorăm 97 de ani de la dispariția acestui mare român, unul dintre cei mai importanți politicieni pe care i-a avut România. Pentru aceasta s-a organizat această activitate, de data aceasta la Chișinău, cu participarea unor personalități importante cu referințe în acest domeniu, din Academia de Științe a Moldovei și România, Asociația Istoricilor din Rep. Moldova ”Alexandru Moșanu” și Institutul European pentru Cercetări Multidisciplinare din Buzău”

Fiecare sesiunea de comunicări lasă în urmă un volum și o unitate și mai strânsă între mediul academic de pe cele două maluri, susține Marius-Adrian Nicoară.

”Aproape că s-a creat un colectiv, o echipă care colaborează de aproape cinci ani de zile, care au teme de cercetare împreună, au studii pe care le fac și astfel, pe de o parte se uniformizează puncte de vedere, se aduc în atenție subiecte pe care și unii și ceilalți încercăm să le abordăm în ceea ce înseamnă istoria noastră. Fiecare astfel de întâlnire care lasă în urmă un volum de comunicări  științifice reprezintă pași făcuți înainte  ”

Sesiunea de comunicări închinate personalității lui Alexandru Margiloman va avea loc mâine, 7 mai, în incinta Academiei de Teatru și Arte Plastice din Chișinău.

Născut în orașul Buzău, la 4 iulie 1854 și decedat la 10 mai 1925, Alexandru Marghiloman a fost premier al României din martie până în noiembrie 1918.

Conservator și germanofil în preajma Primului Război Mondial, Marghiloman a acceptat să devină prim-ministru într-un moment foarte dificil, în primăvara lui 1918, când, abandonată de principalul aliat din zonă, Rusia devenită bolșevică în urma revoluției, România a trebuit să accepte o pace nefavorabilă cu Puterile Centrale.

După ce a negociat pacea de la Buftea-București, Marghiloman a trimis trupe române la Chișinău pentru a stabiliza fosta gubernie țaristă devenită atunci Republica Democrată Moldovenească. După ce Sfatul Țării a votat Unirea Basarabiei cu România, Marghiloman a primit actul unirii și a acționat pentru recunoașterea acestuia.