Unirea tuturor reprezentanților unei etnii în același stat este un drept firesc al popoarelor, stipulat și de legislația internațională. Deși basarabenii nu au participat la Unirea principatelor din 1959, s-au alipit la trupul țării mai târziu, în 1918, și acest act juridic nu a fost anulat până în prezent, a subliniat juristul Alexandru Arsene, autorul Declarației de Suveranitate și membru în Primul Parlament votat în mod democratic în 1990: „...Esențial este că acest sentiment trăiește. Și în obligația noastră, a generației de astăzi și a tinerilor, este de a-l consolida și de a contribui la reîntregirea și de jure a poporului român, unitar, înțelept...Acum se află în două state, de jure, România și Republica Moldova. dar aceasta este partea juridică, iar partea de facto cere ca noi partea juridică s-o aducem în concordanță cu realitățile. Pentru că dreptul, are menirea, ca totalitatea de reguli, de a reglementa relații sociale. Deci și aici,  în Republica Moldova, ziua reîntregirii de jure, este aproape. Și să ne ajute bunul Dumnezeu să o realizăm”.

Basarabenii, fiind lipsiți de posibilitatea să participe la evenimente importante care au adus la unirea românilor într-un stat unitar, din cauza raptului de la 1812 și a dominației rusești,  au fost marcați de o știrbire a identității lor. Istoricii de acum au misiunea de a readuce în conștiința oamenilor adevărul despre propria lor identitate, consideră istoricul Alexandru Bobeico:  “Criza identitară a românilor basarabeni are niște premise grozave. Poporul român și-a creat națiunea sa română trecând prin mai multe etape, începând cu revoluția din 1848, care a participat elita intelectualității române – scriitorii Alecsandri, Kogălniceanu. După asta a urmat Mica Unire, pe care o marcăm astăzi. A urmat războiul de independență din 1877. De la toate aceste evenimente de creare a conștiinței naționale românii basarabeni nu  au putut participa. Au fost izolați și s-au aflat sub călcâiul Imperiului Rus în acel moment. Nu mai vorbim de faptul că am fost reocupați în 1940  de imperiul sovietic, a fost o politică rusească de deznaționalizare, de rusificare și de aceea există o bună parte a poporului nostru care se află în criză identitară. Trebuie să facem așa ca să reanimăm conștiința poporului nostru, demnitatea și identitatea lui națională  ”, a menționat istoricul.

În cadrul simpozionului au fost interpretate mai multe cântece cu tematică națională. Liviu Pașa, student la Centrul de excelență în construcții, are în repertoriu mai multe cântece cu caracter patriotic și dorește să transmită astfel mai multor tineri adevărul despere identitatea lor națională: „Consider că asemenea manifestări cu caracter patriotic, despre unire, sunt foarte importante pentru tineretul nostru. Pentru că îi trezește la realitate. marea majoritate nu înțeleg ce înseamnă aceasta și aleg să stea mai mult în lumea on-line. Încerc să-i atrag pe prietenii mei sa-i atrag, să ne iubim țara. Să știm că suntem români, nu suntem fără identitate, fără rădăcini”.

Volumul lansat la eveniment „Suveranitatea republicii Moldova: concept și realitate”, coordonat de istoricii Ion Negrei și Anatol Petrencu, este unul extrem de util pentru evaluarea realităților actuale din Republica Moldova. Ion Negrei consideră că până în prezent Suveranitatea statului nostru nu s-a manifestat în deplină măsură: „Materialele incluse în această carte dezvăluie procesul de pregătire a suveranității, ședința din 23 iunie 1990 a Parlamentului Republicii Moldova și Declarația propriu-zisă, sub diferite aspecte. Sub aspect politic, istoric, juridic. Acest parcurs de suveranitate este păstrat până în prezent, dar atât independența cât și suveranitatea manifestată este parțială, deoarece o suveranitate și o independență se poate exprima doar într-un cadru național, unitar”.

La același eveniment, desfășurat cu prilejul Unirii principatelor, a fost lansat și volumul Ecoul represiunilor politice din RSS Moldovenească, elaborat de elevii Centrului de excelență în construcții din Chișinău, în baza interviurilor cu persoane represate.