Procuratura Generală a finalizat urmărirea penală și a expediat în judecată cauza penală de învinuire a fostului șef al Procuraturii Anticorupție Viorel Morari de „abuz de serviciu”, „fals în acte publice” și „amestecul în înfăptuirea urmăririi penale”. Declarația a fost făcută de șeful Procuraturii Generale, Alexandr Stoianoglo, în cadrul unei conferințe de presă, transmite IPN.

Oferind detalii din dosar, procurorul general a menționat că, la sfârșitul lunii decembrie 2016, fostul șef al Procuraturii Anticorupție a recepționat, personal, de la Vlad Plahotniuc o plângere, datată cu 26 decembrie 2016, prin care liderul PDM solicita tragerea la răspundere penală a lui Veaceslav Platon pentru un denunț calomnios, depus la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) România. Plângerea a fost adusă la sediul Procuraturii Anticorupție chiar de către Viorel Morari, care însă, a uitat de denunț până în martie 2017. Atunci a dispus ca plângerea să fie examinată de către un procuror din subordine. Morari i-a ordonat procurorului să pornească antedatat urmărirea penală în privința lui Veaceslav Platon pentru denunț calomnios, să pregătească proiectul ordonanței de stabilire a competenței de urmărire penală pe acest caz Procuraturii Anticorupție, precum și proiectul ordonanței de formare a grupului de urmărire penală.

În urma acestor acțiuni, toate plângerile și declarațiile depuse anterior și ulterior de Veaceslav Platon împotriva lui Plahotniuc au fost calificate de Procuratura Anticorupție ca fiind false și calomnioase, fără a verifica faptele prezentate de acesta. Alexandr Stoianioglo susține că aceeași soartă a avut-o și dosarul pornit de DIICOT România în temeiul denunțului lui Veaceslav Platon, prin care a solicitat tragerea la răspundere penală a lui Plahotniuc și altor persoane pentru o serie de infracțiuni deosebit de grave. Era vorba de înșelăciune, șantaj, spălare de bani, preluarea ilegală a unor acțiuni ale unor bănci și societăți comerciale din Republica Moldova, și anume: „Victoriabank”, „Banca de Economii”, „Asito”, „Victoria Asigurări” și „Alfa Engineering”.

Potrivit lui Alexandr Stoianoglo, „scopul principal al acestor acțiuni l-a constituit interesul fostului șef al Procuraturii Anticorupție de a-și menține susținerea politică și protectoare din partea liderului Partidul Democrat, cu care se cunoștea personal. Cel din urmă era în conflict cu Veaceslav Platon”. Procurorul general menționează că, deși din toamna anului 2016, Procuratura Anticorupție dispunea de informații concrete privind implicarea lui Vlad Plahotniuc și anturajul său în „furtul miliardului”, acesta nu a fost audiat niciodată ca pretins făptuitor, implicat în această crimă, fiind protejat și lăsat să părăsească nestingherit țara în vara anului 2019”.

În cadrul acestui dosar, fostul procuror general și unul dintre foștii subalterni ai învinuitului au avut calitate de martori, „deoarece nu s-a constatat că acțiunile lor au fost comise din interes material sau alte interese personale – elemente obligatorii pentru a încadra juridic fapta ca infracțiune”.

Fostul șef al Procuraturii Anticorupție este cercetat în stare de arest preventiv, iar astăzi procurorii vor depune demers la prelungirea mandatului de arest cu încă 30 de zile.