După realegerea sa mult contestată în 2020, liderul belarus a reprimat protestele fără precedent ale opoziției, sute de persoane fiind trimise la închisoare, iar alte mii forțate să plece în exil.

„Spuneți-le tuturor că voi candida” în 2025, a spus, după vot, Aleksandr Lukașenko, care se află la conducerea țării din 1994, potrivit canalului Telegram administrat de echipa sa.

Niciun membru al opoziției nu a putut participa la alegerile legislative de duminică. Liderii din exil ai opoziției au cerut populației să boicoteze votul.

Președintele Lukașenko a subliniat, de asemenea, că autoritățile au învățat lecțiile din 2020 și a asigurat că duminică nu vor exista „răzvrătiri".

În ianuarie, autoritățile din Belarus au intensificat din nou raidurile care le vizează pe rudele opozanților și ale prizonierilor politici, potrivit mișcărilor pentru drepturile omului.

ONG-ul Viasna, al cărei fondator și laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2022, Ales Bialiațki, ispășește în închisoare o pedeapsă de zece ani, a făcut cunoscut faptul că în Belarus există 1.419 deținuți politici.

Liderul opoziției în exil, Svetlana Tihanovskaia, al cărei soț este în închisoare, a calificat votul de duminică drept un simulacru de alegeri. „Să fie clar, încercarea regimului de a folosi aceste alegeri false pentru a se legitima este sortită eșecului", a spus ea într-un videoclip online.

Statele Unite au denunțat, de asemenea, un „simulacru de alegeri legislative". „Este imposibil să organizezi un vot liber și corect într-un climat de frică și cu peste 1.400 de prizonieri politici", a declarat pe X purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller.

Belarus, țară aflată sub sancțiuni occidentale, este în mare parte izolată pe scena internațională, dar este principalul aliat al Rusiei, căreia i-a pus la dispoziție teritoriul în februarie 2022 pentru a iniția invadarea Ucrainei.

„Vom fi mereu alături de Rusia", a insistat Aleksandr Lukașenko, care depinde de sprijinul politic și economic al Kremlinului.