Republica Moldova, fostă republică sovietică din Estul Europei, situată între Ucraina și România, stat-membru al UE, este de multă vreme divizată între aspirațiile sale privind o integrare mai mare în UE și loialitățile sale față de fostul său conducător, Moscova, scrie dpa.

La președinție din 2016, Igor Dodon, 45 de ani, promite "continuarea unei cooperări benefice cu Rusia" și studierea obligatorie a limbii ruse în școli, într-o țară majoritar românofonă, subliniază AFP. Președintele rus Vladimir Putin și-a exprimat deschis susținerea pentru Dodon, salutând "eforturile" lui pentru relații mai bune cu Moscova.
 

Foto: (c) DUMITRU DORU / EPA 

Principala sa concurentă, Maia Sanu, 48 de ani, candidată a opoziției de centru-dreapta, a fost o scurtă perioadă premier, în 2019. Ea a promis o apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană (UE) și crearea de locuri de muncă pentru stoparea exodului masiv al populației către alte țări.

Reuters subliniază la rândul său că Maia Sanda, absolventă a Universității Harvard și fost economist la Banca Mondială, a promis că, în cazul în care va câștiga, va căuta o apropiere și un sprijin financiar mai puternic din partea Bruxellesului, în timp ce Igor Dodon a promis că va reuși să găsească o soluție pentru problema Transnistriei.

Potrivit Reuters, Sandu a primit mesaje de susținere din partea ministrului german al apărării Annegret Kramp-Karrenbauer, apropiată a cancelarului federal german Angela Merkel, și din partea fostului președinte al Consiliului European, Donald Tusk. De altfel, susținători ai lui Dodon denunță un astfel de sprijin ca fiind o tentativă de a destabiliza țara.

Considerată una dintre țările cele mai sărace din Europa, Republica Moldova este cunoscută pentru industria sa viticolă și conflictul înghețat cu separatiștii proruși în Transnistria, care s-a separat de republică în 1992, după un război-fulger. Rusia are în continuare trupe în Transnistria, amintește AFP.

În 2014, Chișinăul a semnat un acord de asociere cu UE, stârnind furia Rusiei, care a impus un embargo asupra exporturilor de produse agricole moldovenești, o lovitură puternică pentru economia locală. Șase ani mai târziu, în pofida unei ridicări progresive a acestor sancțiuni, UE a detronat Rusia în calitate de prim partener comercial al Republicii Moldova.

În ultimii ani, importante scandaluri de corupție în cadrul elitelor moldovene au pus însă în pericol ajutorul financiar al Occidentului.

Înainte de scrutin, experți au evocat posibilitatea unui "scenariu belarus", unde realegerea contestată din august a președintelui Aleksandr Lukașenko, susținut de Moscova, a suscitat o mișcare de contestare istorică.

În condițiile în care o criză politică zguduie și Kârgâzstanul, altă fostă republică sovietică, șeful Serviciului de Informații Externe (SVR) al Rusiei, Serghei Narîșkin, a acuzat săptămâna trecută Washingtonul că orchestrează "un scenariu de revoluție" și în Republica Moldova, amintesc AFP și Reuters.

La rândul său, delegația UE la Chișinău a făcut apel la alegeri transparente și le-a cerut autorităților moldovene "să evite practicile contrare normelor internaționale, precum cumpărarea de voturi".

Circa 2.200 de observatori, dintre care o treime din partea OSCE - o "misiune limitată" din cauza pandemiei de coronavirus - vor fi desfășurați în Republica Moldova.

De altfel, restricțiile puse în aplicare de diferite țări pentru a stăvili propagarea virusului riscă să-i împiedice să voteze pe cei circa 1 milion de moldoveni care muncesc în străinătate.

În total, opt candidați sunt înscriși în cursă și un al doilea tur va avea probabil lor pe 15 noiembrie. Secțiile de vot s-au deschis la orele locale 07:00 (05:00 GMT) și se vor închide la orele locale 21:00. Primele rezultate ar urma să fie date publicității în timpul nopții.