427 DE MILIOANE este numărul estimat al alegătorilor din cele 28 de state membre aflați la vârsta participării la vot. Cu un asemenea corp electoral, scrutinul european este al doilea cel mai important din lume, după alegerile legislative din India.

Votul a început deja de joi în Marea Britanie și Olanda.  Rezultatele oficiale vor fi anunțate însă doar în seara zilei de duminică, 26 mai.

Vineri vor vota alegătorii din Irlanda, iar sâmbătă cei din Slovacia, Letonia și Malta. În Republica Cehă votul se va desfășura în două zile, vineri și sâmbătă.

În conformitate cu practicile naționale, celelalte 21 de state membre, inclusiv România, vor vota duminică, 26 mai. De la ora 16:00 GMT (19:00, ora României) vor fi publicate exit-poll-uri și rezultate preliminare din Germania, cea mai mare țară din Uniunea Europeană. Franța, a doua ca mărime, va urma la 18:00 GMT (21:00, ora României).

State cu drept de vot de la 16 ani

Tot începând de la 18:00 GMT, Parlamentul European va trebui să publice, pe baza sondajelor efectuate la ieșirea de la vot, primele proiecții ale distribuirii mandatelor pentru legislatura 2019-2024, iar după ce votul se va încheia în Italia, la 21:00 GMT (24:00, ora României), autoritățile naționale din cele 28 de state membre vor putea anunța rezultatele.

Dreptul de vot este acordat cetățenilor în vârstă de 18 ani, în cea mai mare parte a statelor membre. Grecii sunt autorizați, însă, să voteze de la vârsta de 17 ani, iar austriecii și maltezii de la 16 ani.

Prezență la vot de doar 13 la sută în Slovacia, la precedentul scrutin

42,6% este nivelul prezenței la vot din 2014, cea mai slabă înregistrată vreodată la un scrutin european. Participarea europenilor a scăzut mereu de la primul vot, în 1979, când a atins 62%. Ea a scăzut sub pragul de 50% în 1999.

În 2014, belgienii au fost, proporțional, cei mai numeroși care au ieșit la vot, cu un nivel de 89,7%, urmați de luxemurghezi (85,6%). Însă votul este obligatoriu în aceste două țări, la fel ca în Bulgaria, Cipru și Grecia.

La polul opus, slovacii (13,1%), cehii (18,2%) și polonezii (23,8%) au înregistrat cele mai slabe niveluri de prezență la vot.

Cum vor fi repartizate mandatele în următorul Parlament European

751 este numărul deputaților care urmează să fie aleși în acest scrutin.

Repartizarea mandatelor variază în funcție de mărimea populației.Germania va avea 96 de mandate, Franța 74, Italia și Regatul Unit câte 73, iar Malta, Ciprul și Luxemburgul doar șase. România are, înainte de Brexit, 32 de europarlamentari.

După ce Regatul Unit va părăsi UE, hemiciclul va mai avea doar 705 deputați. O parte din mandatele britanice vor fi desființate, iar alta va fi redistribuită. Franța și Spania vor obține câte cinci, Italia și Olanda câte trei mandate. România va obține un mandat și va ajunge astfel la 33 de reprezentanți în PE.

În pofida incertitudinii cu privire la data Brexitului, statele care au de obținut mandate în plus trebuie să prevadă alegerea acestor eurodeputați suplimentari, care nu vor merge în Parlamentul de la Strasboug decât după ce Marea Britanie va ieși oficial din UE. Astfel, România alege la scrutinul din 26 mai 33 de eurodeputați, dar până la Brexit va trimite 32 în Parlamentul European.

53 de ani este vârsta medie a deputaților în alegerile din 2014. În acel an, europenii au ales un danez în vârstă de 26 de ani - cel mai tânăr membru în PE - și un grec în vârstă de 91 de ani, cel mai în vârstă europarlamentar.

În peste jumătate din statele membre, este necesar să ai cel puțin 18 ani pentru a candida. Însă, unele țări au reguli mai drastice. În Italia și Grecia, vârsta minimă este de 25 de ani, iar în România de 23 de ani.

36,9% este proporția femeilor alese deputate în 2014, cea mai importantă atinsă vreodată.

De la primele alegeri, în 1979, când doar 16,3% femei făceau parte din hemiciclu, acest procentaj a crescut permanent.

Paritatea este respectată, în prezent, doar în cinci state membre, și anume Finlanda (zece mandate din 13), Irlanda (șase din 11), Croația (șase din 11), Malta (trei in șase) și Suedia (zece din 20).

Ciprul (un mandat din șase), Bulgaria (trei din 17) și Lituania (două sin 11) sunt cei mai „răi” elevi la acest capitol.

sursa: digi24