Zeci de petroliști convocați la Guvern. Mold-street scrie că importatorii de produse petroliere au fost convocați la Guvern unde au avut o discuție cu premierul Alexandru Munteanu și unii miniștri referitor la menținerea aprovizionării stabile cu combustibil a consumatorilor din Republicii Moldova și măsurile necesare pentru a nu admite un deficit. Potrivit premierului, Guvernul a activat mecanismele prevăzute pentru gestionarea situațiilor de criză și continuă coordonarea cu Centrul Național de Management al Crizelor, instituțiile responsabile și cu operatorii de pe piață, pentru a preveni eventuale disfuncționalități în aprovizionare. De asemenea, autoritățile urmăresc atent evoluțiile de pe piețele internaționale, unde se înregistrează o tendință accentuată de creștere a prețurilor la combustibil, atât la nivel global, cât și regional. Începând cu 5 martie, Guvernul a instituit pentru 60 de zile, stare de alertă în sectorul energetic, în legătură cu situația externă, pentru a menține stabilitatea sistemului energetic. Potrivit datelor ANRE, în prezent 45 de companii dețin licențe de import și comerț cu ridicata a benzinei și motorinei, dublu față de câțiva ani în urmă, notează publicația Mold-street.

De ce produsele din Ucraina, țară aflată în război, sunt mai ieftine decât cele moldovenești. Jurnal.md reține explicația Ministrului Economiei: „E vorba de volume”.  Diferențele de preț dintre produsele din Ucraina și cele fabricate în Republica Moldova stârnesc tot mai multe întrebări în rândul consumatorilor, mai ales în contextul în care țara vecină se află în război, dar rămâne competitivă pe piața locală. Percepția că produsele moldovenești sunt mai scumpe, chiar și în comparație cu importuri provenite dintr-o economie afectată de conflict, alimentează dezbateri despre eficiența producției interne și costurile reale de fabricație. Subiectul a fost analizat la Jurnal TV, unde explicațiile economice au fost puse în prim-plan. Cauzele țin în primul rând de capacitatea de producție și avantajele structurale ale economiilor mari, a explicat Eugeniu Osmochescu, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării. „E vorba de volume. Ucraina produce volume cu mult mai mari decât noi producem. Motiv pentru care și sinecostul este cu mult mai jos decât al producției în Republica Moldova. Este cea mai simplă explicație. Plus, energia este mai ieftină decât la noi”, a explicat Eugeniu Osmochescu. Potrivit oficialului, diferențele nu sunt determinate exclusiv de contextul geopolitic, ci de mecanisme economice clare, care favorizează economiile cu producție la scară largă. Volumele mari reduc costurile per unitate, iar cheltuielile energetice mai mici oferă un avantaj suplimentar producătorilor externi. În aceste condiții, prețul final devine mai atractiv pentru consumatori, chiar și într-o perioadă de criză regională. Piața reacționează în primul rând la eficiență economică și capacitate industrială, a subliniat ministrul.

Europa Liberă publică un interviu cu expertul olandez, Herman von Hebel, după ce  a fost numit în calitate de membru al Comisiei pentru vettingul procurorilor moldoveni. El a spus că, atunci când va reveni la Chișinău în luna aprilie, are de gând să-și folosească experiența și priceperea pentru a pune umărul la încheierea unei reforme majore a justiției moldovene, care a început tot cu el în 2022. Hebbel a spus la Europa Liberă că a urmărit controversele legate de numirea sa, contestată de opoziție și de o parte a experților societății civile, dar spune refuză să în intre această discuție. Expertul olandez spune, de asemenea, că felul în care a fost numit pe 6 martie - prin decizia majorității PAS de a micșora numărul necesar de voturi pentru a-l putea numi fără voturile opoziției - nu ar trebuie să afecteze credibilitatea reformei.

La același subiect, Ziarul de Gardă relatează că ieri Curtea Constituțională a refuzat să suspende legea care a permis numirea lui Herman von Hebel în comisia de evaluare a procurorilor. Curtea Constituțională a respins cererea opoziției de a suspenda prevederile prin care Parlamentul a redus pragul de vot pentru numirea membrilor comisiilor de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor. Decizia a fost pronunțată luni, 9 martie, după examinarea solicitării depuse de deputații din opoziție, care contestă modificările legislative adoptate de majoritatea PAS și susțin că acestea ar fi fost făcute „cu dedicație” pentru un anumit candidat — Herman von Hebel.

Alegerile din Ungaria, o reluare a confruntării electorale din Republica Moldova. RFI Moldova comentează că alegerile din Ungaria încep să semene cu alegerile din Republica Moldova. Liderul partidului de opoziție din această țară, Tisza, spune că mai mulți agenți ruși au ajuns la Budapesta cu aceeași misiune ca în perioada electorală de la Chișinău. Jurnalistul Vitalie Cojocari amintește că alegerile din R. Moldova - Parlamentare, Prezidențiale, dar și referendumul privind aderarea la UE, toate trei au fost pierdute de Rusia, iar Europa a câștigat de fiecare dată la vot. Responsabil de acest rezultat ar fi fost Serghei Kirienko, fost premier al Rusiei, în prezent adjunctul administrației prezidențiale de la Kremlin. În timpul alegerilor din Republica Moldova, presa a scris despre cumpărarea de voturi, ferme de troli, cumpărarea politicienilor, amenințări. Cu toate acestea, Kirienko a suferit o înfrângere la Chișinău, dar a învățat și niște lecții importante. Liderul partidului de opoziție din Ungaria a declarat că, potrivit informațiilor sale, agenții GRU au sosit la Budapesta în urmă cu câteva săptămâni. Au aceeași misiune ca în Moldova - să influențeze alegerile. Și jurnaliștii de investigație de la VSquare au scris că Rusia a trimis un grup de consultanți politici să intervină în alegerile parlamentare din Ungaria pentru a-l menține pe Orban la putere. Ca și la Chișinău, totul este coordonat de Serghei Kirienko.  Specialiștii ruși în manipularea rețelelor de socializare și a opiniei publice ar lucra din incinta ambasadei Rusiei la Budapesta, sub acoperirea pașapoartelor diplomatice.