De ce alegătorii moldoveni au spus „Niet”, explică publicistul Nicolae Negru într-un editorial pentru Veridica. După înfrângerea, rușinoasă, năucitoare, în alegerile parlamentare din Republica Moldova, Moscova caută justificări pe măsură. Pentru prima dată partidele care își afișează simpatiile prorusești, care îl admiră în continuare pe criminalul de război Putin și speră să obțină de la el gaze mai ieftine, amestecate cu sânge ucrainean, au obținut, toate împreună, doar 24.20%  din voturi. În mod evident alegătorii au răspuns „Niet” la apelurile pro-rusești ale lui Dodon, Voronin, Tarlev și ale celorlalți politicieni ai zilei de ieri, expirați, care ne chemau să fim „împreună cu Rusia”. Și acest „Niet” a fost atât de categoric, rostit cu voce atât de tare, încât s-a auzit în întreaga Europă. Convertirea, sinceră sau simulată, a foștilor comuniști Ceban, Tkaciuk și a altor politicieni de pe Bâc la europenism e un alt semnal că Rusia pierde teren în Republica Moldova, că ea nu-i mai atrage, ci, dimpotrivă, îi sperie pe majoritatea cetățenilor noștri.

Alegerile 2025 – „un sfârșit de epocă”? Va mai lucra Rusia „cu materialul clientului” în R. Moldova?- analizează și Europa Liberă. A fost competiția electorală între partidele politice propriu-zise sau a fost, de fapt, altceva? De ce nu este deloc devreme să te gândești la o „bătălie pentru succesiune”, pentru funcția de șef al statului, atunci când va veni sfârșitul „epocii Maia Sandu” în această calitate, astfel încât, peste patru ani, cetățenii Republicii Moldova să nu ajungă să repună „tradiționalul prosop pe ecran în noapte dintre ani...”? Răspunsuri la aceste și alte întrebări după, poate, cea mai intensă și spectaculoasă campanie electorală, oferite în podcastul video „Pe Agendă” de istoricul și analistul politic de la București Armand Goșu și jurnalista Mariana Rață, co-fondatoare a postului TV8.

Între voința poporului și disperarea Rusiei. Și Cotidianul scrie despre bătălia geopolitică pentru Republica Moldova. Alegerile parlamentare de duminică au însemnat mult mai mult decât o simplă competiție electorală. Acestea s-au transformat într-o confruntare pentru identitate națională, un test al rezistenței democratice și, poate, cel mai decisiv pas de până acum în direcția aderării la Uniunea Europeană. După eșecurile suferite în alegerile prezidențiale din 2024, Kremlinul pare incapabil să accepte voința liber exprimată a electoratului moldovean. Chiar înainte de începerea campaniei, serviciile ruse de informații ar fi mobilizat persoane la tabere de instruire în Serbia, unde au fost antrenate să transforme protestele pașnice în confruntări violente cu forțele de ordine. În paralel, partidele pro-ruse din Moldova au cultivat constant neîncrederea în procesul electoral. Se estimează că miliarde de ruble au fost deja direcționate pentru influențarea alegerilor: finanțarea de media prietenoase Kremlinului, rețele de dezinformare și acțiuni de manipulare a opiniei publice. Totuși, în fața acestui asalt concertat, Republica Moldova a demonstrat din nou lumii întregi că are un popor hotărât, matur și conștient de drumul pe care l-a ales. Alegerea nu este una ideologică, ci una profund existențială: Europa, democrația și un viitor liber de influența imperiilor trecutului. În același timp publicația atenționează că bătălia pentru viitorul Moldovei nu s-a încheiat. Dimpotrivă, este posibil ca presiunile să crească. Kremlinul ar putea încerca să obțină în stradă ceea ce nu a reușit prin vot. Însă scrutinul de duminică rămâne o dovadă clară că poporul moldovean și-a ales calea. Și nu o va abandona fără luptă.

De la 3% la 30%: jurnaliștii de la Zona de Securitate urmăresc dinamica sprijinului pentru parcursul european pe malul stâng al Nistrului. În procesele electorale din Republica Moldova, alegătorii din regiunea transnistreană au fost percepuți ani de zile ca un electorat fără alternativă. Aici câștigau constant socialiștii și aliații lor, iar forțele proeuropene abia de treceau de marja erorii statistice. Dar între 2019 și 2025 tabloul a început să se schimbe: sprijinul pentru PAS și Maia Sandu a crescut de la 3–4% până la aproape 30%. Cifrele absolute au rămas însă aproximativ aceleași — trei–patru mii de voturi. Totuși, pentru regiunea transnistreană aceasta a devenit un semnal important: chiar și în condițiile integrării într-un spațiu informațional și cultural rusesc, s-a format un nucleu stabil de alegători care aleg conștient și consecvent parcursul european. Publicația analizează cum, în decurs de șase ani, pe malul stâng al Nistrului s-a format o tendință ce rupe imaginea obișnuită a unei regiuni monolitic proruse și ce înseamnă acest lucru pentru viitorul regiunii transnistrene în context politic al Republicii Moldova.

Deschide.md reține declarația viceprim-ministrei Cristina Gherasimov, despre integrarea europeană a țării în ritm record: Chișinăul depășește alte state candidate. Republica Moldova este pregătită pentru a trece la etapa următoare în procesul de aderare la Uniunea Europeană, cea de deschidere a negocierilor pe primul cluster, a declarat viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov. Ea a subliniat că țara noastră a reușit să finalizeze procesul de screening bilateral într-un timp record, mai rapid decât multe alte state candidate, ceea ce arată nivelul de pregătire și voința politică existentă atât la Chișinău, cât și la Bruxelles. Potrivit acesteia, peste o mie de experți ai Comisiei Europene lucrează în prezent pe dosarul Republicii Moldova, ceea ce reflectă sprijinul puternic al instituțiilor europene.