CDU-CSU, cu cifre între 32,7 și 33,3%, conform estimărilor, ar înregistra cel mai slab scor electoral al său, mai mic decât precedentul minim istoric atins deja de doamna Merkel (33,8%, în 2009).

Cancelarul german a recunoscut că aștepta "un rezultat mai bun", adăugând că intrarea naționaliștilor în forul legislativ este o "nouă provocare".

Formațiunea sa îi devansează totuși clar pe social-democrații lui Martin Schulz (SPD, 20-21%), care de asemenea ar înregistra, la rândul lor, cel mai prost scor electoral de după 1945, potrivit estimărilor canalelor publice ARD și ZDF.

Așadar, îi va reveni actualului cancelar, pentru a patra oară, sarcina de a căuta parteneri de coaliție pentru formarea viitorului executiv. Dar această căutare a unei noi majorități a fost complicată duminică seara de SPD, care a decis să intre în opoziție, după patru ani de guvernare cu Angela Merkel.

Martin Schulz și-a exprimat regretul pentru o "zi dificilă și amară pentru social-democrație", dar a promis că se va lupta în Bundestag pentru "valorile sale și principiile toleranței, respectului".

Repartizarea celor 600-700 de fotolii de parlamentar trebuie încă să se limpezească, urmare a complexității sistemului de vot german, dar refuzul social-democraților complică misiunea doamnei Merkel, care va trebui prin urmare să convingă a priori atât liberalii din FDP, cât și Verzii, două partide pe poziții adesea opuse.

Victoria conservatorilor este umbrită de asemenea de rezultatul formațiunii Alternativa pentru Germania (AfD), partid anti-imigrație, care ar ocupa poziția a treia, fapt ce provoacă un șoc pentru țară.

AfD își face așadar o intrare în forță în parlament, o premieră după 1945 pentru un partid care are discursuri anti-imigrație, anti-islam, anti-euro și revizioniste.

"(...) Ne vom recupera țara", a jubilat Alexander Gauland, aflat în fruntea listei AfD.

Formațiunea sa a eșuat la precedentele alegeri în încercarea de ajunge în Bundestag, dar acum devansează stânga radicală Die Linke, liberalii din FDP și Verzii, partide clasate toate în jurul a 9-10%.

Răspunzând Angelei Merkel care făcea campanie pentru continuitate în prosperitate, AfD a atacat-o pe aceasta, avându-i ca modele pe Donald Trump și partizanii Brexitului.

Tema predilectă a acestei drepte dure: acuzarea de "trădare" adusă șefei guvernului de la Berlin pentru că a deschis porțile țării în 2015 pentru sute de mii de solicitanți de azil majoritar musulmani.

Cancelarul german va trebui să explice în interiorul formațiunii sale avansul AfD, aliații săi bavarezi de la CSU și partea cea mai conservatoare din CDU cerându-i în mai multe rânduri să-i asculte și pe alegătorii săi cei mai de dreapta.

AfD înregistrează acest succes în ciuda unei radicalizări a discursului său și a unui apel la mândrie pentru actele soldaților germani în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, fapt nemaivăzut într-o țară a cărei identitate de după război s-a bazat pe lupta contra extremelor și regretul pentru crimele celui de-al Treilea Reich.

În plus, acest progres al naționaliștilor și scorul Die Linke semnifică, notează AFP, că aproape un sfert dintre alegători au ales extremele. Acest fenomen, binecunoscut în Europa, ocolise până azi Germania.

Marele perdant al serii este fără îndoială fostul președinte al Parlamentului European, Martin Schulz, care și-a condus tabăra social-democrată spre o a patra înfrângere consecutivă în fața imbatabilei Merkel, apreciază în final AFP.

CDU-CSU este de asemenea departe de obiectivul său de 40%. Acest rezultat asociat cu succesul AfD ar putea complica misiunea și calculele Angelei Merkel de a forma o majoritate.

Odată cu refuzul SPD, rămâne o singură posibilitate: o alianță cu FDP și Verzii. Dar divergențele între ecologiști și liberali asupra viitorului diesel-ului sau imigrației se anunță foarte complicate de gestionat, mai consideră AFP.

Tratativele ar putea dura luni, iar ele vor începe doar după ce Angela Merkel va fi oficial desemnată cancelar pentru a patra oară de o nouă coaliție. Niciodată în Germania contemporană, învingătorul unor alegeri nu a fost în situația de a nu avea majoritate pentru a guverna.

Culorile viitoarei coaliții vor avea o importanță capitală pentru o serie de subiecte arzătoare, precum reformele din zona euro, viitorul relației transatlantice sau chiar problema sancțiunilor impuse Rusiei.

Sursa: Agerpres