Maia Sandu are acum prima șansă la câștigarea alegerilor prezidențiale din R. Moldova, consideră expertul Vladimir Socor, analist politic specializat pe zona de Est a Europei al Fundației “Jamestown” din Washington și al publicației acesteia Eurasia Daily Monitor (din 1995 până în prezent) și unul dintre cei mai importanți observatori ai spațiului est-european.

Într-un interviu acordat CaleaEuropeana.ro la Strasbourg, Socor a vorbit despre refuzul Maiei Sandu de a coopera cu Vlad Plahotniuc, omul care controlează întreg sistemul de stat în R. Moldova, despre intenția lui Igor Dodon de a federaliza țara, dar și despre instituirea unui protectorat nedeclarat al UE pentru Republica Moldova.

Robert Lupițu: În ce optică trebuie să privim retragerile anunțate în cursa prezidențială din R. Moldova – Marian Lupu (oficial) și Iurie Leancă (neconfirmată la ora înregistrării) – și care sunt evoluțiile ce se creionează pentru primul tur al alegerilor prezidențiale?

Vladimir Socor: Domnul Marian Lupu era candidatul major oficial al domnului Plahotniuc. Domnul Leancă era unul dintre candidați minori ai domnului Plahotniuc. Gruparea de interes din jurul domnului Plahotniuc spera ca domnul să câștige alegerile. Aceeași grupare spera ca domnul Leancă să ciupească câteva procente din voturi de la doamna Maia Sandu pentru a-i ușura domnului Lupu să treacă de primul tur prezidențial. Aceste calcule nu s-au adeverit. După desemnarea candidatului comun Maia Sandu, cu susținerea lui Andrei Năstase, procentele lor combinate erau aproape duble față de cele ale lui Marian Lupu. În momentul în care cei doi și-au unit forțele, Lupu risca să sufere o înfrângere umilitoare. Retragerile lui Lupu și lui Leancă sunt logice. 

R.L.: Ați declarat în cadrul reuniunii Delegației Parlamentului European pentru Comitetul de Asociere UE-Republica Moldova că Maia Sandu nu ar cădea la o înțelegere cu domnul Plahotniuc. Cum o vedeți pe Maia Sandu câștigând alegerile și în relația cu Vlad Plahotniuc, cel despre care susțineți ca a transformat R. Moldova într-un stat capturat?

V.S.: Domnul Plahotniuc este un tactician maestru și poate să ne mai rezerve încă niște suprize chiar până la primul tur, deși mai sunt câteva zile. Cu evenimentele de astăzi, perspectivele Maiei Sandu de a câștiga alegerile în turul al doilea au devenit perspective foarte serioase și eu cred că are prima șansă.

R.L.: Chiar în fața candidatului socialist, Igor Dodon, care este plasat pe primul loc în sondaje și care a vorbit recent despre federalizarea Republicii Moldova și a venit cu o declarație menită să capteze atenția Moscovei și să învolbureze apele, și anume că peninsula Crimeea este teritoriu rusesc?

V.S.: Domnul Dodon dorește federalizarea Republicii Moldova, un proiect rusesc pe care îl susține. E un proiect periculos și cred că nu-l va duce la îndeplinire pentru că toată clasa politică din R. Moldova, indiferent de corupție, de aranjamentele secrete de culise și de falimentarea statului, nu dorește federalizarea. Chiar și domnul Plahotniuc. Pentru dorințele sale egoiste de a fi stăpânul țării, nu dorește să împartă puterea cu altcineva. La fel și președintele Voronin, nu dorea să împartă puterea cu altcineva. Atitudinea domnului Dodon în chestiunea federalizării este una excentrică și care să atragă atenția Rusiei. deoarece interesul actual al Rusiei în R. Moldova vizează, în această fază, Transnistria.

R.L.: Care ar trebui să fie poziția României, a Uniunii Europene și  a Statelor Unite în această chestiune?

V.S.: România nu face parte din formatul oficial de negocieri. Este o situație cu totul nefirească, iar România nu ar trebui să se împace cu această situație. România are interese legitime. Dacă Ucraina este în formatul oficial de negocieri, dacă Rusia, putere ocupantă și beligerantă, este în formatul de negocieri, este cu totul nefiresc ca România să fie exclusă. Negocierile au mers într-o direcție favorabilă, de 20 ani, Rusiei și pionului Moscovei, care este Transnistria.

R.L.: Nici președinția germană a OSCE nu schimbă nimic?

V.S.: Dimpotrivă. Schimbă în rău. OSCE nu are niciun fel de putere ca instituție și este condusă în fiecare an, ca președinție rotativă, de state mici și slabe, care nu au interese în zonă și nici capacitatea de a debloca o eventuală soluție.

R.L: Germania este o excepție…

V.S.: Da, Germania este o excepție și una periculoasă. Germania are puterea să influențeze negocierile în rău și chiar asta și face în parteneriat cu Rusia. Mandatul Germaniei la OSCE se va încheia la 31 decembrie, iar apoi urmează Austria. Mandatul Austriei va fi tot unul negativ, dar va fi o președinție mai puțin periculoasă decât cea a Germaniei. Acum, principala provocare pentru R. Moldova este să nu acorde concesii unilaterale până la 31 decembrie când expiră mandatul Germaniei. Dacă le acordă, aceste concesii se vor repercuta cursului ulterior al negocierii. Rușii vor să țină Transnistria cuplată cu R. Moldova pentru a domina R. Moldova. Chișinăul nu va fi capabil mult timp să gestioneze o eventuală reabsorbție a Transnistriei. Statul moldovean este un stat prăbușit, este total disfuncțional, iar o încercare de absorbție a Transnistriei ar fi extrem de periculoasă.

R.L.: Revenind la alegerile prezidențiale și platforma de integrare europeană a R. Moldova, mai ales că Igor Dodon contestă la Chișinău Acordul de Asociere UE-Moldova, dumneavoastră ați enunțat ideea unui protectorat UE pentru Moldova. Ce presupune acesta?

V.S.: Republica Moldova are nevoie de Uniunea Europeană, și nu invers. Dacă UE este interesată în reactivarea Parteneriatului Estic și în a salva R. Moldova de prăbușire internă cu pericolul reabsorbirii de către Rusia, atunci Uniunea Europeană ar trebui să delege experți proeminenți, de un nivel important, în ministerele Republicii Moldova, cu un mandat de a supraveghea funcționarea acestor ministere. Eu am denumit un asemenea rol ca fiind un fel de protectorat nedeclarat. 

R.L.: Ce rol trebuie să aibă România în această chestiune?

V.S.: România trebuie să fie o parte a acestei soluții. Indiferent de cum denumim acest aranjament – eu i-am spus protectorat nedeclarat – cu certitudine că România poate și trebuie să contribuie. România este un exemplu pozitiv pentru R. Moldova în ceea ce privește combaterea corupției. Problema corupției este o adevărată obsesie națională în R. Moldova și pe bună dreptate, Moldova se uită la DNA-ul din România cu jind.