Nu au lipsit învinuirile reciproce privind activitatea precedentă în Guvern sau că celălalt ar fi omul lui Plahotniuc.

Autorii au selectat din declarațiile mai importante ale candidaților pentru a le verifica veridicitatea. Referitor la declarația lui Igor Dodon că „mărfurile din UE au invadat Moldova” autorii menționează că, în conformitate cu datele Biroului Național de Statistică, atât exporturile, cât și importurile din UE au scăzut după semnarea Acordului în 2014. În 2015, întregul comerț extern al țării a fost în declin.

În articolul Sic!se menționează că afirmația lui Igor Dodon poate fi evaluată dintr-un alt punct de vedere. Deși candidează cu o platformă protecționistă acum, în timpul în care a fost ministru al economiei volumul importurilor din UE a crescut de la 1,218 miliarde de dolari în 2006 la 2,1 miliarde în 2008, adică aproape s-a dublat în doar doi ani. Concomitent, și importurile din țările CSI au crescut cu 716 milioane de dolari, de la 1,021 miliarde la 1,737 miliarde de dolari. În concluzie, afirmația că „piața internă moldovenească este sau va fi invadată de produse din UE” este manipulatorie. Mai mult decât atât, cel mai apropiat lucru de o „invazie” bruscă a produselor din UE a avut loc anume când Igor Dodon conducea Ministerul Economiei.

Referitor la declarația Maiei Sandu despre faptul că „în timpul lui Dodon prețurile la gaz s-au mărit de trei ori”, autorii Sic! spun că strict din punct de vedere al cifrelor Maia Sandu are dreptate, dar sugestia că scumpirea gazului este vina lui Igor Dodon e parțial manipulatorie. „Procesul de scumpire a gazelor a început în decembrie 2005. Igor Dodon devine vice-ministru al economiei abia în mai 2005, iar ministru în 2006, când acordul cu Gazprom e semnat”, se spune în articolul Sic!

Deși anume acest document prevedea scumpirea treptată a gazelor până în 2011, colega de partid a lui Igor Dodon, Zinaida Greceanîi, în calitatea sa de primi-ministru declara că aceasta era soluția optimă. Aceasta pentru că rușii ar fi insistat pe un „preț european mediu”, acceptând în calitate de compromis o „reeșalonare pe cinci ani”. Așa sau altfel, observația Maiei Sandu e justificată în contextul în care Igor Dodon folosește cartea relațiilor bune cu Moscova drept un atu electoral. Scumpirea gazului demonstrează că, pe când era ministru al economiei, candidatul socialist nu a reușit să obțină vreo favoare majoră din partea Rusiei.

În concluzie, autorii materialului spun că și de această dată dezbaterile privind politicile concrete pe care le vor promova cei doi în diferite domenii au lipsit, iar candidatul socialist a fost cel care și-a permis să distorsioneze realitatea și faptele mai mult decât oponentul său. Articolul integral poate fi citit pe pagina sic.md. Sic! este un proiect al Agenției de presă IPN, realizat cu sprijinul Fundației Soros-Moldova.