Alegeri 2016 | Ar putea fi fraudate alegerile prezidențiale? Scenarii elaborate de specialiștii IT
-
29 Octombrie 2016 18:01
Campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 30 octombrie s-a lansat cu suspiciuni grave din partea societății că scrutinul ar putea fi fraudat. Numărul mare de alegători anunțat de CEC, cu aproape 54.000 mai mulți decât la parlamentarele din 2014 și cu peste 200.000 față de cele din 2010, dar și diferența de peste 320.000 de persoane așteptate la urne, față de numărul total de cetățeni moldoveni numărați la ultimul recensământ al populației, au creat derută și au dat naștere mai multor speculații.
În presă au apărut investigații despre morții din liste, dar și despre posibile cazuri de votare multiplă. CEC dă asigurări că orice nereguli din listele de alegători sunt eliminate de îndată ce sunt depistate, iar cetățenii nu au motiv de îngrijorare pentru că pe lângă instrumentele tradiționale de măsurare, Comisia Electorală are la dispoziție un sistem informațional sofisticat - Sitemului informațional automatizat de stat „Alegeri” - despre care spune că nu poate fi fraudat. Câțiva experți IT care au efectuat la mijlocul acestei luni o vizită de studiu la CEC și au văzut acest sistem susțin însă că el conține mai multe vulnerabilități, relatează Anticoupție.md
Un sistem vulnerabil?
Arătând ca o bază de date stratificată, Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA), unul dintre modulele SIAS „Alegeri”, conține informații despre toți alegătorii din Republica Moldova, informația fiind furnizată de CRIS „Registru”, zilnic. Ultima actualizare urmează să aibă loc în noaptea de 29 spre 30 octombrie. De asemenea, în ziua votării, operatorii CEC din secțiile de vot vor introduce în RSA datele din fiecare buletin de identitate al alegătorilor care se vor prezenta la vot, bifând că persoana a votat. Astfel, în dreptul numelui alegătorului, în baza de date va apărea o bifă, eliminând astfel posibilitatea ca această persoană sau alta cu același IDNP să mai poată vota. În cazul unei tentative de votare multiplă, RSA va emite un semnal sonor de îndată ce în baza de date va fi introdus un IDNP care deja are bifa „Votat”. Semnalul va putea fi auzit de toți cei prezenți în secția de vot în care se va produce tentativa.
Specialiștii TI Denis Godoroja și Rodion Gavriloi care au avut posibilitatea să vadă și să analizeze RSA, în cadrul unei vizite de studiu la CEC, organizată de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, susțin însă că acest sistem electronic deși este unul performant, are mai multe vulnerabilități.
„Să fie clar din start - operatorii din secțiile de votare nu pot face nicio modificare în această bază de date a alegătorilor. Ei pot doar introduce bifa «Votat». În schimb, administratorii bazei de date, care de asemenea sunt angajați ai CEC, prin niște accesuri speciale pot intra în baza de date ca să facă schimbări, să șteargă sau să adauge informații”, susține Rodion Gavriloi.
Administratorii CEC susțin însă că fiecare schimbare operată de ei în această bază de date lasă urme.
De cealaltă parte, potrivit experților, că aceste informații de asemenea pot fi șterse, fără a lăsa vreo urmă.
Scenarii: votarea multiplă și rolul morților
În scenariul de fraudare al alegerilor ar putea fi implicate și persoane decedate, sau persoane despre care se cunoaște cu exactitate că nu participă la votare de mulți ani, și atunci diferența dintre datele de la secțiile de votare, numărul de buletine de vot utilizate și datele din RSA ar dispărea.
„Acest scenariu poate fi posibil. Administratorul ar putea face un scribd similar și pentru lista de persoane decedate, programând ca în dreptul unuia dintre acestea să apară de fiecare dată bifa «Votat» atunci când unul dintre cei implicați în votarea multiplă își exercită dreptul electoral repetat”, susține expertul IT Denis Godoroja.
Dar nici acest scenariu nu este ușor de implementat. Este nevoie de un plan bine pregătit din timp. Persoanele decedate ar trebui să se regăsească în listele de alegători din aceleași secții de vot unde va avea loc votare multiplă, astfel încât, în caz de verificare atentă, cifrele despre alegătorii participanți la votare calculate de observatori, cele din listele electorale de pe loc și cele din REA să coincidă.
Solicitat de Centrul de Investigții Jurnlistice, Iurie Ciocan, fostul președinte al CEC, susține că, în practică, scenariile stabilite de specialiștii TI nu sunt posibile.
„Teoretic, este posibil orice, dar în practică nu admitem asemenea situații. Sistemul de autocontrol este bine pus la punct. În plus, avem și verificări încrucișate”, dă asigurări Iurie Ciocan.
Îngrijorările misiunilor de monitorizare a alegerilor
În cadrul ultimului său raport de monitorizare a alegerilor, Promo-Lex anunță că a depistat mai multe erori în listele electorale. Una dintre cele mai grave probleme semnalate a fost descoperită în satul Corjova, Criuleni. În listele de alegători din sat au fost înregistrate circa 50 de persoane decedate, unele dintre care n-au locuit niciodată în Corjova. Potrivit experților Promo-Lex, la alegerile din 2015, aceste persoane nu se regăseau în listele electorale.
„Nu știm cum s-a întâmplat acest lucru. Satul e mic și ne cunoaștem unii cu alții, iar multe dintre persoanele decedate depistate în listă nu au locuit niciodată la noi. Am telefonat la «Registru» și au fost excluși. Acum totul este în regulă”, ne-a asigurat Natalia Cârlig, președinta Biroului electoral de la Corjova.
Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au încercat să obțină câteva IDNP-uri ale persoanelor decedate înregistrate la Corjova ca să stabilească dacă numele acestora au fost incluse pe listele altor localități. Datele nu le-au fost însă furnizate.
Observatorii Rețelii Europene de Organizații de Monitorizare a Alegerilor (ENEMO) nu exclud că persoanele decedate ar putea „vota” la alegerile prezidențiale din 30 octombrie. „Conform datelor CEC, chiar dacă Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA) conține 3,2 milioane de alegători eligibili, în listele electorale au fost incluși doar 2,816,377 de alegători. Diferența dată este explicată prin existența unui număr de 220.000 cetățeni ai Republicii Moldova care locuiesc în Transnistria, la fel, de existența unui număr de alegători fără o înregistrare permanent a locului de domiciliu, dar și dintre cei care au acte de identitate expirate. Astfel, conform interlocutorilor, principala problemă a RSA rămân persoanele decedate și neradiate din registru. Totodată, CEC a decis să permită alegătorilor fără înregistrare de reședință permanentă, fie să voteze la locul ultimei reședințe a acestora sau la oricare altă secție de votare”, arată Raportul interimar privind procesul electoral pentru perioada 11-26 octombrie al ENEMO.