Alegerea basarabenilor... Op-Ed de Victor Pelin

  • 27 Noiembrie 2023 08:57
Alegerea basarabenilor... Op-Ed de Victor Pelin

Pentru Republica Moldova și cetățeniei ei este important să învețe măcar ceva din lecțiile istoriei și să se distanțeze de Rusia și ambițiile imperialiste ale acesteia. Dacă nu putem învăța, atunci măcar să recurgem la comparații pentru a înțelege ce ar putea însemna ruperea de imperiul rus, sub orice formă s-ar afișa acesta. De exemplu, Finlanda, la fel ca și Basarabia, a fost o provinciei a imperiului țarist, care a reușit să se desprindă de acesta în 1917. Nivelul de dezvoltare și de viață a Finlandei este de câteva ori peste cel al Rusiei. Finlandei nu i se poate iertata prosperarea, de aceea, peste mai bine de o sută de ani, regimului putinist urzește planuri ostile față de Finlanda, arată un editorial publicat de IPN.

La 27 noiembrie 2023 se împlinesc 106 de la alegerile pentru Adunarea Constituantă (AC) a Rusiei, care urma să transforme fostul imperiu țarist în republică democratică, parlamentară. Idea convocării unei adunări constituante a fost un compromis atins între Guvernul Provizoriu și Sovietul din Petrograd imediat după abdicarea țarului Nicolai al II-lea, la 15 martie 1917.

Inițial, se preconiza ca deputații AC să fie aleși în câteva luni de la căderea monarhiei, însă nu s-a reușit stabilirea unei date fixe. Ulterior, din cauza unor probleme organizatorice, s-a decis amânarea alegerilor pentru perioada 17-30 septembrie. Numai că au intervenit alți factori – tentativa puciului bolșevic din 3 iulie 1917, urmată de rebeliunea armată a generalului Kornilov, din august-septembrie, care au făcut imposibilă organizarea scrutinului. În consecință, după o criză severă prin care a trecut Guvernului Provizoriu, data alegerilor a fost fixată pentru perioada 25-27 noiembrie 1917.

În toiul pregătirilor pentru desfășurarea alegerilor în AC, cu doar două săptămâni înaintea scrutinului, la 7 noiembrie 1917, o nouă tentativă a bolșevicilor de preluare forțată a puterii a reușit. Bolșevicii nu s-au hotărât să amâne alegerile pentru AC, dimpotrivă, ei au sperat că alegerile ar putea să le legitimeze guvernarea. Respectiv, printre primele decrete semnate de liderul bolșevic, Vladimir Lenin, se regăsește și cel cu privire la presă, semnat la 9 noiembrie. În conformitate cu decretul în cauză, se prevedea închiderea imediată a organelor de presă a partidelor rivale, care: 1) îndemnă la rezistență față de guvernul muncitorilor și țăranilor; 2) denaturează calomnios faptele; 3) cheamă la acțiuni de natură penală. Decretul menționa că închiderea publicațiilor este o măsură temporară, urmând să fie anulată prin decret special la apariția condițiilor normale pentru viața publica. S-a dovedit că, de fapt, condițiile normale nu au mai apărut până la prăbușirea regimului comunist în 1991, așa că cenzura impusă la 9 noiembrie 1917 nu a mai fost ridicată, ea luând diferite forme.

Așadar, în plină campanie electorală pentru alegerea AC a fost interzisă presa, practic, a tuturor partidelor politice implicate în campania electorală, evident, cu excepția presei bolșevice. Uzurpatorii, credeau că sub presiunea șantajului armat și a cenzurii ar putea câștiga alegerile, legitimând Sovnarkom-ul – guvernul pucist al bolșevicilor.

Tags

Alte Noutati

LIVE
Meteo Chișinău
1,24
Cer senin
Umiditate:80 %
Vint:2,06 m/s
Mon
6
Tue
7
Wed
5
Thu
2
Fri
2
Arhivă Radio Chișinău