Pachetele suplimentare european și american sunt în prezent blocate, ceea ce a dus la o reducere a noilor promisiuni de ajutoare (atât militare și umanitare, cât și financiare) la cel mai scăzut nivel de la începutul războiului, conform datelor înregistrate la sfârșitul lunii octombrie de către institutul de cercetare german Kiel Institute, publicate joi.

Numai în ceea ce privește ajutorul militar, Uniunea Europeană și țările NATO au promis aproape 100 de miliarde de euro Ucrainei până la sfârșitul lunii octombrie, potrivit Institutului Kiel, care ține o evidență a armelor promise și livrate Ucrainei de la invazie.

Europa în ansamblu (inclusiv Regatul Unit, Norvegia și Turcia) a promis 51,5 miliarde de euro, iar SUA - 43,9 miliarde. Dar promisiunile europene se întind pe durata mai multor ani, pe când cele ale SUA au fost realizate sau vor fi realizate în termen de un an. În ceea ce privește angajamentele pe termen scurt (de 12 luni), Europa - cu 36,3 miliarde de euro - se află în urma SUA, remarcă AFP.

Pe țări, SUA sunt urmate de Germania (cu 17,1 miliarde, din care 6,6 miliarde pe termen scurt) și Regatul Unit (6,6 miliarde, integral pe termen scurt). Berlinul a anunțat un pachet suplimentar de 1,3 miliarde de euro la sfârșitul lunii noiembrie.

La fel ca țările baltice (Lituania, Letonia, Estonia), principalele contributoare în raport cu bogăția lor, cele mai multe dintre țările limitrofe celor doi beligeranți au făcut eforturi bugetare importante, dar nu mai fac de acum un front unit.

Susținătoare ferventă la începutul invaziei, Polonia și-a văzut relațiile deteriorându-se cu Ucraina, pe care o acuză de concurență neloială în sectoarele cerealelor și rutier. La ora actuală, Varșovia nu mai asigură decât livrările de arme "convenite anterior" cu Kievul, dar perspectiva unui nou guvern proeuropean - în cazul în care guvernul minoritar format de dreapta naționalistă populistă la sfârșitul lunii noiembrie nu obține votul de încredere al parlamentului în termenul prevăzut de lege - ar putea să schimbe această situație.

În Slovacia, sosirea la putere a unei noi majorități a fost însoțită de tensiuni, noul prim-ministru Robert Fico blocând un important transport de arme planificat de guvernul precedent la începutul lunii noiembrie, așa cum promisese în timpul campaniei.

Reticențele unor țări europene de a mări ajutoarele complică căutarea unui consens la nivelul UE cu privire la o nouă finanțare.

Pachetul de 20 de miliarde de euro pe patru ani propus de șeful diplomației europene, Josep Borrell, a fost blocat, la fel ca și cel de 50 de miliarde de euro prevăzut pentru consolidarea sprijinului european pentru Ucraina.

Cât privește noul pachet de ajutor american, acesta este în prezent blocat în Congresul SUA, din cauza reticenței aleșilor republicani.

Ca rezultat, în perioada dintre august și octombrie, noile promisiuni de ajutor pentru Ucraina, inclusiv ajutorul umanitar și financiar, au scăzut cu aproape 90%, ajungând la 2,11 miliarde de euro, comparativ cu perioadă similară din 2022, în care a fost votat un pachet american de 12 miliarde de dolari. De asemenea, ajutorul se bazează pe un număr din ce în ce mai limitat de țări.

La începutul conflictului, în fața înaintării fulgerătoare a trupelor rusești, Kievul a primit de urgență zeci de mii de arme ușoare. Apoi, începând din aprilie, când armata rusă și-a concentrat eforturile în Donbas (est) și în sud, forțele ucrainene au primit arme capabile să lovească în spatele liniilor inamice (obuziere, lansatoare multiple de rachete, elicoptere de luptă, drone).

Aliații Ucrainei îi livrează și sisteme de apărare antirachetă, între care sistemul american Patriot, pentru a se apăra împotriva loviturilor rusești asupra infrastructurii și orașelor.

La începutul anului 2023, pentru a ieși din războiul de tranșee instalat în est, Kievul a obținut tancuri moderne grele: Abrams americane (livrate de la sfârșitul lunii septembrie), Challenger britanice și, mai ales, Leopard germane, care au reputația de a fi printre cele mai bune din lume. Potrivit Institutului Kiel, au fost promise 265 de tancuri, dintre care cel puțin 150 au fost livrate până la sfârșitul lunii octombrie.

În timp ce Ucraina a început în iunie o contraofensivă dificilă, ea a obținut de la aliații săi rachete cu rază lungă de acțiune: Storm Shadow/Scalp (cu o rază de acțiune de 250 km), livrate de Franța și Marea Britanie începând din luna mai, apoi rachetele americane ATACMS (cu o rază de acțiune de 165 km), utilizate pentru prima dată de Ucraina în octombrie.

După aprobarea dată de Washington, Țările de Jos și Danemarca s-au angajat în august să livreze 61 de avioane de luptă americane F-16. Urmează Norvegia. Pregătirea piloților, asigurată de o coaliție de 11 țări, a început deja, iar un centru de instruire a fost inaugurat la mijlocul lunii noiembrie în România, unde au sosit primele cinci F-16 din Țările de Jos, amintește AFP.