Studiul a fost elaborat de Centrul „Expert-Grup”, în colaborare cu Centrul Național de Mediu și cu suportul financiar al Ambasadei Suediei în Republica Moldova. Documentul își propune să analizeze interacțiunea actorilor-cheie din lanțul: producători/ comercianți – consumatori – reciclatori – producători – stat, practicile de stimulare în acest domeniu și să propună mecanisme de stimulare a participanților la acest proces de returnare și valorificare a deșeurilor rezultate din procesul de consum.

Adrian Lupușor, director executiv al Centrului „Expert-Grup”, a menționat că legislația Republicii Moldova definește conceptul REP, însă mecanismele și instrumentele practice care ar asigura implementarea efectivă a acestui principiu lipsesc. Astfel, în pofida existenței prevederilor stabilite de Legea privind deșeurile referitor la REP, cadrul regulatoriu secundar care ar pune în aplicare prevederile date este incomplet și/sau nestimulatoriu. În aceste condiții, agenții economici, care sunt potențiali generatori de deșeuri, nu sunt stimulați și nici responsabilizați să diminueze impactul deșeurilor asupra mediului.

„Viața și activitatea umană este strict legată de existența și calitatea resurselor naturale. Toate produsele pe care le utilizăm în viața de zi cu zi au fost fabricate din resurse naturale și cu ajutorul resurselor naturale. Însă nu toate aceste resurse sunt regenerabile. Multe din resursele naturale, cum ar fi gaz, țiței, cupru, fier, plumb sunt neregenerabile, acestea epuizându-se pe măsura consumului lor pentru producerea de energie și diverse bunuri de uz curent. În acest context, având în vedere și responsabilitatea de care trebuie să dăm dovadă față de generațiile viitoare, este foarte importantă utilizarea rațională a resurselor naturale, iar reciclarea produselor vine ca o soluție pentru prelungirea vieții anumitor resurse naturale”, a relevat Lupușor.

Sergiu Gaibu, director de programe la „Expert-Grup” a subliniat că deșeurile generate de populație sunt în declin, dar aceasta constituie în continuare peste 65 la sută din deșeurile totale generate. „Organizarea unui sistem eficient de sortare și reciclare a deșeurilor generate în procesul de consum final trebuie să fie prioritate în sistemul de ecologizare națională. Obiectivul REP este de a maximiza volumul de deșeuri colectat de la consumatori și reciclat. Astfel, taxa de mediu trebuie tratată ca o garanție a organizării procesului de colectare a deșeurilor plasate pe piață și reciclarea eficientă a acestora. Guvernul, în nici un caz, nu trebuie să considere această taxă drept impozit sau sursă de venit redistribuită la decizia executivului”, a precizat Gaibu.

Potrivit expertului, autoritățile trebuie să asigure ca în cadrul mecanismului REP să fie stimulente suficiente pentru fiecare dintre participanții la proces: producători, colectori, reciclatori și consumatori. „Lipsa acestor stimulente va reduce semnificativ eficiența mecanismului REP și acesta nu va avea efect pozitiv asupra poluării mediului”. „REP este bazat pe principii de stimulente concurențiale și de piață. Guvernul trebuie să joace exclusiv un rol de monitorizare și penalizare a în caz de nerealizare a obiectivelor stabilite. De asemenea, executivul trebuie să asigure analiza funcționării sistemului și asigurarea corecțiilor în acest sistem, astfel încât activitățile în cadrul mecanismului REP să fie transparente, mediul să fie concurențial, iar participanții motivați să asigure reciclarea maximă a deșeurilor survenite în proces de consum”, a mai spus Sergiu Gaibu.