Misiunea Chang'e 4 va fi lansată cu ajutorul unei rachete portante Long March 3B, vineri, la ora 18:30 GMT (sâmbătă, 8 decembrie, 2:30 A.M., ora Chinei).

Dacă totul va merge conform planului, modulul de aselenizare și roverul autonom Chang'e 4 vor aseleniza în craterul Von Karman din bazinul selenar South Pole-Aitken (SPA) la capătul unui zbor spațial de 27 de zile. Chang'e 4 continuă misiunea de succes Chang'e 3 care a trimis pe Lună un modul de aselenizare și un rover autonom denumit Yutu (iepurele de jad) în decembrie 2013.

Pentru a asigura succesul misiunii Chang'e 4, China a lansat satelitul de telecomunicații Queqiao în cursul lunii mai. Satelitul Queqiao se află poziționat în punctul Lagrange (L2) dintre Pământ și Lună - punctul dintre Pământ și Lună în care atracțiile gravitaționale ale celor două obiecte cosmice, combinate cu forța centrifugă, sunt în echilibru. Astfel satelitul rămâne staționar și va asigura comunicațiile dintre echipa de control a misiunii Chang'e 4 și roverul de la suprafața Lunii.

De pe Pământ nu putem vedea decât o singură față a Lunii, deoarece satelitul natural al Pământului are o perioadă sinodică egală cu perioada sa de revoluție (27,3217 zile), aflându-se în rotație sincronă cu Pământul. Emisfera selenară invizibilă de pe Terra nu a fost fotografiată și cartografiată decât cu ajutorul sondelor spațiale, prima fiind sonda sovietică Luna 3, în 1959. Primii oameni care au văzut-o, în mod direct, au fost astronauții din echipajul misiunii Apollo 8, pe orbită în jurul Lunii în 1968.

Planurile Beijingului privind explorarea selenară nu se opresc însă la misiunea Chang'e 4. După aceasta există proiectele unor serii de misiuni robotice la suprafața Lunii care vor pregăti o aselenizare cu echipaj uman peste aproximativ 15 ani. Cheia reușitei acestor proiecte este construcția rachetei portante Long March 9, ce ar urma să fie testată în zbor undeva în intervalul 2028 - 2030. Această rachetă ce va fi cu adevărat uriașă, va avea capacitatea de a transporta spre Lună echipaje umane în capsule mai mari și mai grele decât cele folosite în perioada programului american Apollo din anii '60 - '70.

Olanda participă la această misiune cu un spectrometru radio pe frecvențe joase. De asemenea, modulul de aselenizare va fi dotat cu un instrument pentru monitorizarea emisiilor de sodiu. Alte două instrumente vor fi variante modernizate ale unor instrumente folosite în misiunea Chang'e 3: o cameră care să monitorizeze aselenizarea și o cameră topografică. Printre instrumentele noi folosite în această misiune se numără unul pentru analizarea prafului selenar (Lunar Dust Analyser - LDA), unul pentru analiza câmpurilor electrice (Electric Field Analyser - EFA), Plasma and Magnetic Field Observation Package (PMFOP), un seismometru selenar (LS) și un interferometru radio (VLF Radio Interferometer - VRI) pentru observații astronomice".

Roverul selenar va fi dotat cu o cameră panoramică, un radar capabil să penetreze solul și un spectrometru în infraroșu, cărora li se adaugă un instrument pentru analiza undelor seismice și un al doilea receptor radio VLF (VRR)

Programul de explorări selenare al Chinei a început în 2007 cu misiunea Chang'e 1, care a presupus amplasarea pe orbita circumlunară a unei sonde simple. În 2010, sonda Chang'e 2 a fost, de asemenea, trimisă pe orbita lunară, după care a fost trimisă "la plimbare" prin Sistemul Solar, punctul culminant al misiunii fiind trecerea pe lângă asteroidul 4179 Toutatis în 2012.

În 2013 sonda Chang'e 3, care a transportat roverul Yutu, a realizat prima aselenizare lină din 1976, în era misiunilor Apollo, și până în prezent.

Toate aceste misiuni au reușit să aducă mai aproape China de realizările obținute încă de la jumătatea secolului trecut de SUA și URSS. Misiunea Chang'e 4 constituie însă o premieră la scară planetară. Nimeni nu a asolizat pe fața nevăzută a Lunii din cauza problemei comunicațiilor. Miza științifică a unei astfel de misiuni este însă considerabilă. Prezența pe fața nevăzută a Lunii blochează complet comunicațiile radio de pe Pământ, și deschide o perspectivă fără precedent asupra semnalelor radio din Univers.

Sursa: Agerpres