Ideea — promovată de unii, respinsă de alții — nu este una nouă, ba chiar Europa cu "mai multe viteze" este deja o realitate, scrie AGERPRES.

Cu "mai multe viteze'', cu ''geometrie variabilă'' sau în ''cercuri concentrice'', toate aceste formule trimit la același principiu: a permite mai multor state să colaboreze în anumite domenii, fără a fi necesară participarea tuturor membrilor Uniunii.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat această cale drept unul din cele cinci scenarii posibile pentru viitorul proiectului european după Brexit, cu ocazia publicării Cărții Albe cu privire la viitorul Uniunii, la începutul lui martie.

De atunci, ideea cristalizează dezbaterile între lideri naționali, divizați între promotori fervenți, observatori circumspecți și opozanți vehemenți.

Într-un proiect al ''Declarației de la Roma'' ce urmează să fie adoptată de Cei 27 sâmbătă la Roma, conceptul este evocat sumar: ''Vom acționa împreună când va fi posibil, cu diferite viteze și intensități atunci când va fi necesar''.

În realitate însă, Europa cu ''mai multe viteze'' există deja. De-a lungul extinderilor, necesitatea de a permite diferite niveluri de integrare a apărut ca indispensabilă, iar tratatele au introdus în 1999 ''cooperările întărite''.

Această procedură va permite, spre exemplu, viitoarea lansare a unui Parchet european, specializat în combatarea fraudelor la TVA transfrontalieră și la fondurile europene, instituție la care sunt interesate să participe deocamdată 17 state.

O ''cooperare întărită'', care necesită un minimum de nouă state, a fost deja utilizată pentru armonizarea regimurilor matrimoniale sau a sistemului de eliberare a brevetelor, dar rămâne puțin aplicată.

''Există cooperări întărite care nu sunt denumite ca atare'', subliniază un diplomat european, citând zona euro (care include doar 19 state membre) ori spațiul Schengen de liberă circulație a persoanelor (din care fac parte doar 22 țări ale Uniunii).

Pentru Comisia Europeană, evocarea acestui scenariu are avantajul de a impulsiona statele membre să indice cu claritate în ce domenii vor să avanseze sau, dimpotrivă, să mențină statu quo-ul.

Prin deschiderea de noi domenii de ''cooperare întărită'', UE ar putea, desigur, să depășească blocajele din anumite proiecte. Riscul este însă de a crea diferențe tot mai mari între drepturile cetățenilor europeni și de a face Europa și mai complicat de înțeles, a avertizat totuși Juncker.

Comisia sa a citat o serie de domenii de posibilă ''cooperare întărită'': armonizarea fiscală și socială, apărarea sau securitatea (cu schimburi obligatorii de date pentru a lupta împotriva terorismului și a criminalității organizate).

Germania și Franța fac parte dintre promotorii cei mai convinși, cu sprijinul afișat al unor țări ca Spania sau Italia.

''Unitatea nu înseamnă uniformitate'', a pledat președintele francez François Hollande, în timp ce cancelarul german Angela Merkel i-a îndemnat pe europeni ''să aibă curajul de a accepta că anumite state avansează mai rapid decât altele''.

În schimb, țările din Europa de Est, printre cele mai reticente, se tem că aceste proiecte nu vizează în fapt decât excluderea lor din ''club'', din cauza opoziției lor repetate la proiectele Bruxellesului, mai ales în ce privește politicile în materie de migrație.

''Cei care contestă cel mai puternic 'Europa cu mai multe viteze' sunt cei care vor ca Europa să fie reducă la o piață internă'', a comentat în acest context un diplomat european.