Tura de zi nu a putut să-i înlocuiască pe cei ținuți ostatici în munca de la centrală, potrivit mărturiilor unor rude, făcute sub acoperirea anonimatului pentru agenția de presă franceză.

Astfel, în condiții sanitare degradate, captivii de la Cernobîl încearcă de trei săptămâni să asigure mentenanța sitului, acum inactiv, care a cunoscut pe 26 aprilie 1986 cea mai gravă catastrofă nucleară din istoria omenirii. Să asigure mentenanța, înconjurați de arme și militari ruși, povestesc apropiați al lor.

"Băieții noștri nu sunt doar ostatici, ci prizonieri ai unui lagăr de concentrare rus", a denunțat o femeie cu fața gravă în timpul manifestației de la Slavutici, filmată de o televiziune locală.

Anturajul lor povestește nu doar despre viața lor zilnică, ci și despre riscurile pe care această situație le comportă pentru o centrală cu o securitate, potrivit loc, puternic compromisă.

"Fizic și moral, ei sunt extenuați", spune soția unui tehnician. "Ei se gândesc că nimeni nu se mai interesează de ei, nici guvernul rus, nici guvernul ucrainean", a adăugat ea.

Ei primesc câte două mese pe zi, compuse din "porții mici, prost gătite", "pot face duș, însă fără săpun și fără șampon", nu au acces la niciun medicament și dorm "pe jos, sub birouri sau pe scaune".

Într-un comunicat emis marți, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, și-a exprimat îngrijorarea pentru acești angajați care trăiesc "într-un stres enorm și fără odihna necesară", ceea ce "pune în pericol", potrivit AIEA, unul dintre "pilonii" securității nucleare, acela ca personalul "să poată lua decizii fără presiune indusă".

Cu atât mai mult cu cât angajații simt că sunt "în prima linie dacă se produce un accident", o eventualitate deloc de neglijat, în condițiile în care liniile care aprovizionează Cernobîlul cu electricitate au fost tăiate timp de mai multe zile săptămâna trecută, a explicat o ingineră de la Cernobîl pentru AFP.

Potrivit acesteia, piscina de stocare a deșeurilor nucleare este "în supracapacitate de 40%" și toate "bazinele de siguranță sunt pline", ceea ce "contravine regulilor de securitate nucleară" internaționale în caz de accident, și-a exprimat ea profunda îngrijorare.

Însă, pe 9 martie, AIEA a dat asigurări că, dată fiind perioada care s-a scurs după accidentul din 1986, "încărcătura termică a piscinei și volumul de apă de răcire sunt suficiente pentru a asigura o evacuare eficientă a căldurii fără electricitate".

Reactorul numărul 4 al centralei de la Cernobîl a explodat în 1986, cauzând cea mai gravă catastrofă nucleară civilă din istorie. În prezent reactorul este acoperit cu un sarcofag dublu, unul construit de sovietici și deja avariat, altul, mai modern, inaugurat în 2019.

Celelalte trei reactoare ale centralei au fost închise progresiv după catastrofă, ultimul în anul 2000.

Însă un sistem de alimentare cu energie electrică este în continuare necesar pentru a răci cele 20.000 de ansambluri de combustibil stocați în piscina sitului.