„Poluarea aerului cauzează peste 1.200 de decese premature pe an în rândul tinerilor sub 18 ani din Europa și crește semnificativ riscul de îmbolnăvire mai târziu în viață", scrie AEM în raportul său.

"În pofida progreselor înregistrate în ultimii ani, nivelurile mai multor poluanți atmosferici cheie continuă să depășească nivelul recomandat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), în special în Europa Centrală și de Est, precum și în Italia", subliniază AEM.

Câmpia Padului din Italia, zonele apropiate de marile centrale electrice pe cărbune, precum și orașele mari din centrul și estul continentului se remarcă, în mod regulat, prin calitatea proastă a aerului. Mai multe țări europene, inclusiv Regatul Unit sau Ucraina, nu fac parte din studiu, sugerând că bilanțul continental ar putea fi mai grav.

Potrivit unui alt raport publicat de AEM în luna noiembrie, cel puțin 238.000 de persoane - din toate categoriile de vârstă - au murit prematur în 2020 în Europa din cauza poluării aerului în țările membre ale agenției (Uniunea Europeană, Turcia, Norvegia, Elveția, Islanda și Liechtenstein).

Chiar dacă ponderea copiilor și a adolescenților afectați de poluarea aerului este "relativ mică" în comparație cu populația generală, moartea atât de timpurie "reprezintă o pierdere a viitorului potențial, precum și o povară semnificativă a bolilor cronice atât în copilărie, cât și mai târziu în viață", spune agenția europeană.

Agenția recomandă concentrarea pe calitatea aerului în jurul școlilor și a creșelor, precum și pe facilitățile sportive și transportul public.

Efectele încep să se manifeste înainte de naștere, expunerea mamei la poluarea aerului "fiind legată de greutatea mică la naștere și de nașterile premature", amintește agenția de mediu.
După naștere, poluarea mediului crește riscul apariției mai multor probleme de sănătate, printre care astmul, care afectează 9% din copiii și adolescenții din Europa, sau insuficiența și infecțiile respiratorii, mai subliniază agenția. Aceste efecte sunt agravate deoarece copiii sunt mai activi fizic decât adulții, iar dimensiunile lor îi fac mai vulnerabili, așa cum este în cazul gazelor de eșapament, care îi afectează mult mai direct.

Luând în considerare toate grupele de vârstă, 97% din populația urbană a fost expusă în 2021 unei calități a aerului care nu a respectat recomandările OMS, potrivit datelor publicate luni.

Totuși, în raportul său din noiembrie, AEM a menționat că Uniunea Europeană este pe cale să își atingă obiectivul de reducere a deceselor premature cu peste 50% până în 2030, comparativ cu 2005.

La începutul anilor 1990, particulele fine au provocat aproape un milion de decese premature în cele 27 de țări ale UE. În 2005, 431.000 de oameni au decedat din această cauză, potrivit datelor agenției.

Cu toate acestea, situația europeană rămâne în general mai bună decât cea înregistrată în alte regiuni de pe glob. Conform OMS, poluarea aerului este cauza a șapte milioane de decese premature anual în lume, un bilanț apropiat de cel al deceselor cauzate de fumat sau de o alimentație necorespunzătoare. Câteva sute de mii din totalul acestor decese se referă la copii sub 15 ani, potrivit organizației ONU.

Aceste bilanțuri îngrijorătoare au determinat OMS, în septembrie 2021, să stabilească limite mai restrictive pentru principalii poluanți ai aerului, pentru prima dată din 2005.

Cea mai gravă poluare a aerului provine în primul rând de la particulele fine, care pătrund adânc în plămâni. Urmează dioxidul de azot (NO2) și ozonul (O3), potrivit agențiilor de sănătate.