Alexandru Ciudin a remarcat că Republica Moldova a fost prima țară din Parteneriatul Estic care a transpus în legislația națională Directiva cu privire la eficiența energetică a UE. Reducerea consumului de energie, ca efect al implementării măsurilor de eficiență energetică, precum și prin introducerea surselor regenerabile, contribuie la reducerea importului de resurse energetice și totodată la independența energetică a Republicii Moldova.

„În anul 2020, cetățenii au cheltuit o sumă enormă pentru utilitățile energetice. Pentru energia electrică au fost cheltuite peste 6 miliarde de lei, iar pentru gazele naturale – peste 3 miliarde de lei, consumând peste o mie de mii de giga calorii de energie termică. Acest lucru este o povară pentru securitatea energetică, pentru sistemul energetic al Republicii Moldova. Mai ales luând în considerare faptul că practic 40% din gazul importat din Rusia este utilizat la producerea energiei electrice. Consumul intern brut total de resurse energetice în Republica Moldova în anul 2019 a fost destul de mare – aproximativ 3 000 de tone echivalent petrol, pe când consumul pentru energia electrică de către consumatorii finali a constituit peste 3 000 kilowați oră”, a precizat Alexandru Ciudin.

Problemele de bază sunt legate de fondul imobiliar național, care este practic total ineficient. „În ultimii 10 ani statul și-a axat atenția mai ales pe proiectele de eficiență energetică, care au venit să implementeze măsuri de eficiență energetică în clădirile publice. Pe parcursul a 9 ani de zile, mai întâi prin Fondul de Eficiență Energetică, apoi prin Agenția pentru Eficiență Energetică, au fost implementate 275 de proiecte care prevedeau măsuri de eficiență energetică și implementarea măsurilor de energie regenerabilă, cu un buget total de peste 600 mln lei. O mare parte din aceste resurse financiare au fost alocate de partenerii noștri de dezvoltare”, a menționat Alexandru Ciudin.

Directorul Agenției pentru Eficiență Energetică a precizat că sunt destul de modeste capacitățile interne de generare a energiei. „Avem capacități disponibile de peste 300 de megawatti, dintre care 250 de megawatti sunt asigurați de CET 1 și CET 2 din Chișinău, circa 24 de megawatti – de CET Nord din Bălți, 16 megawatti putere instalată la Hidrocentrala de la Costești și 72 megawatti – din energia regenerabilă. Toate termocentralele care activează pe teritoriul nostru utilizează în calitate de resursă energetică gazul. În 2012 Republica Moldova și-a asumat un angajament de a obține o pondere de 17% de surse regenerabile. Această pondere a fost atinsă și depășită, dar în mare măsură din contul ponderii biomasei în ansamblul de tehnologii”, a menționat Alexandru Ciudin.

Expertul în energetică, Victor Parlicov, a menționat eforturile depuse de UE prin politicile în domeniul climei, eficienței energetice și energiei regenerabile au determinat evoluții și în Republica Moldova, prin finanțarea diferitelor proiecte. „Oricât ne-am asuma angajamente la nivel de guvern, legate de reducerea emisiilor, eficiență energetică, energie regenerabilă, marea parte a atribuțiilor, infrastructura și tot ce, de fapt, influențează în final consumurile, se află în gestiunea autorităților publice locale. Fără colaborarea cu acestea, dezideratele autorităților centrale vor rămâne în mare parte nerealizate”, a menționat Victor Parlicov.       

„Noi am reușit să construim parteneriate în care să cofinanțăm contribuțiile venite din UE cu bani din partea autorităților publice locale, a fondurilor naționale, cum ar fi Agenția de Eficiență Energetică, cu contribuții de la populație, rolul diasporei aici a fost foarte important. Niciun buget local la ziua de astăzi nu-și poate permite efectuarea unor investiții de talia aceasta din surse proprii”, a menționat expertul. „Stăm bine la capitolul legislație, dar în ceea ce privește resursele alocate stăm mai prost și asta frânează progresul. Bugetul Agenției pentru Eficiență Energetică pentru 2021 a fost aprobat în mărime de 30 mln lei. Acesta este aproximativ costul unor lucrări de reabilitare  termică a unui liceu din Basarabeasca”, a specificat Victor Parlicov. 

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „EU debates café: Avansarea cunoașterii și expertizei privind instituțiile și politicile UE în Republica Moldova”, implementat de IPRE în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul financiar al Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare.