El a subliniat importanța acțiunii imediate pentru sprijinirea Ucrainei în lupta sa de a-și recăpăta teritoriul și a avertizat asupra consecințelor grave pe care orice ezitare le-ar putea avea asupra securității, economiei și societății europene.
„Orice ezitare poate să însemne prelungirea conflictului din Ucraina, adâncirea amenințării în regiunea Mării Negre, cu grave consecințe de securitate, economice și sociale pentru întreg continentul”, a avertizat șeful Senatului.
De asemenea, a făcut apel la întărirea sprijinului internațional pentru Republica Moldova.
În ceea ce privește relevanța OSCE, Ciucă a subliniat necesitatea dialogului multilateral și a unei acțiuni parlamentare decisive în fața amenințărilor actuale, inclusiv războiul informațional și propaganda care alimentează extremismul și radicalismul.
„Războiul se poartă nu doar pe câmpul de luptă, ci și pe terenul dezinformării, manipulării și propagandei, care alimentează discursul de ură, extremismul și radicalismul”, a afirmat el.
Președintele Senatului a pledat pentru o viziune pe termen lung, un „deceniu al securității”, care să abordeze toate crizele actuale și viitoare, inclusiv impactul noilor tehnologii și inteligenței artificiale.
„Personal, am vorbit în mai multe rânduri despre nevoia unei viziuni pe termen lung, despre un ‘deceniu al securității’, care să includă răspunsuri coerente la toate crizele prezentului și viitorului: de la cea de securitate la pericolul extremismului și la impactul conflictelor asupra economiilor, mediului și oamenilor”, a explicat Ciucă.
În contextul luptei împotriva antisemitismului și discriminării, Nicolae Ciucă a menționat eforturile României, inclusiv introducerea în programa școlară a disciplinei obligatorii „Istoria evreilor. Holocaustul”.
„România se află în prima linie a luptei împotriva antisemitismului și oricărei forme de discriminare și de discurs de ură”, a spus el, subliniind politicile adoptate de statul român și eforturile de informare și educare a tinerelor generații.
Ciucă a încheiat discursul mulțumind participanților pentru implicare și pentru alegerea României ca gazdă a acestui eveniment important, exprimându-și speranța că dezbaterile vor genera soluții și acțiuni eficiente pentru promovarea democrației și drepturilor omului în regiune.
„Vă mulțumesc încă o dată pentru implicare și participare. Și pentru că ați ales România să fie gazda acestui eveniment deosebit de important pentru OSCE, dar și pentru România, pentru tot ce înseamnă diplomație parlamentară”, a concluzionat el.
Cea de a 31-a sesiune anuală a Adunării Parlamentare a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (AP OSCE) a început sâmbătă, la București.
La sesiunea AP OSCE de la București, cu tema generală „Perspectiva parlamentară privind rolul OSCE în actuala arhitectură de securitate”, sunt înregistrați parlamentari din peste 50 de state participante la OSCE, aceștia urmând să se întrunească și să dezbată, atât în sesiuni plenare, cât și în reuniuni ale comisiilor de specialitate, subiecte de actualitate precum războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei, situația din Orientul Mijlociu, parcursul european al Republicii Moldova, situația drepturilor omului și evoluții economice în regiunea OSCE.
Totodată, participanții vor adopta Declarația de la București, document care va cuprinde rezoluțiile comisiilor generale și rezoluțiile suplimentare inițiate de membri ai AP OSCE, printre care se numără și rezoluția privind Deteriorarea situației drepturilor omului în regiunea Transnistreană a Republicii Moldova, co-sponsorizată de delegațiile parlamentare din Republica Moldova și România.
