‘Această rezoluție caută să încurajeze reconcilierea, astăzi și pe viitor’, a justificat ambasadoarea germană Ante Leendertse, dând asigurări că inițiativa nu este îndreptată contra Serbiei.

‘Națiunile Unite au fost fondate pe cenușa celui de-al Doilea Război Mondial, un război declanșat de Germania nazistă și care a făcut peste 60 milioane de morți’, a adăugat ea, subliniind că ONU există pentru ca astfel de crime să nu mai aibă loc.

La 11 iulie 1995, cu câteva luni înainte de sfârșitul conflictului intercomunitar care devasta de trei ani Bosnia, forțele sârbe bosniace comandate de generalul Ratko Mladic preluau orașul Srebrenica. În zilele următoare, circa 8.000 de bărbați și adolescenți musulmani erau executați.

Masacrul, cel mai grav comis în Europa după a doua conflagrație mondială, a fost calificat drept genocid de Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (TPI) și de Curtea Internațională de Justiție (CIJ), ceea ce, potrivit susținătorilor rezoluției, arată că este vorba despre un ‘fapt’ incontestabil.

Cu toate acestea, contestat. ‘Nu a existat genocid’, a declarat joi de la Srebrenica liderul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, prevenind că va respinge rezoluția. ‘Vă spunem imediat că nu o vom accepta. Nu va fi inclusă în programele școlare și nu vom comemora 11 iulie’, a spus el.

Cu un an înainte de împlinirea a trei decenii de la masacru, rezoluția proclamă data de 11 iulie ‘Zi internațională de reflecție și de comemorare a genocidului comis la Srebrenica în 1995’.

Textul condamnă ‘fără rezerve orice negare a istoricității genocidului comis la Srebrenica’ și ‘actele care glorifică persoanele care au fost găsite vinovate’ de aceste crime.

În fața criticilor, autorii textului au adăugat, la cererea Muntenegrului – fostă republică iugoslavă unde o parte a populației se identifică drept sârbă – o frază ce precizează că vinovăția anumitor persoane nu poate fi imputată ‘unui grup etnic, religios sau de alt fel, în ansamblul său’.

Modificarea nu a convins însă Belgradul și pe aliații săi.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, venit la New York pentru a combate această inițiativă, a denunțat chiar înaintea votului o ‘rezoluție înalt politizată’, care ‘va deschide răni vechi și va provoca ravagii politice, nu doar în regiunea noastră, dar și aici’. El a mai declarat că le aduce un omagiu ‘tuturor victimelor conflictului din Bosnia, sârbi și bosniaci (musulmani, n.red.)’.

Rusia, care în 2015 se opusese prin veto unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU ce condamna genocidul de la Srebrenica, a denunțat la rândul său în ultimele zile un text ‘provocator’ care ‘amenință pacea și securitatea’ în Bosnia și în toată regiunea, acuzându-i pe occidentali de ‘sârbofobie’.

În acest context tensionat, Uniunea Europeană a prevenit că ‘oricine încearcă să repună sub semnul întrebării (genocidul de la Srebrenica) nu își are locul în Europa’.