Potrivit lui Adrian Efros, datorită performanțelor Poliției de Frontieră din Moldova, în cancelariile europene se discută despre extinderea spațiului de securitate european, care să cuprindă și Republica Moldova, iar în forurile europene se negociază și asigurarea unei „centuri de securitate a Europei”, care să se desfășoare la granița de est a Moldovei, așa ca spațiul de protecție european să cuprindă și Moldova până la integrarea în UE. „Pentru cei din sistemul de securitate înseamnă acces la date și informații ale întregii Uniuni Europene, la mecanisme de intervenție imediate, tehnologii avansate și o interoperabilitate sporită în cadrul ecosistemului european de securitate”, a spus șeful MAI.

Prezentă la eveniment, președinta Maia Sandu a remarcat că doar în 2023 au avut loc peste 19 milioane de traversări ale frontierei țării, care are o populație sub 3 milioane. O medie de peste 52 de mii pe zi și aproape 5 milioane de mijloace de transport. Cu doar 3000 de angajați și cu o medie de timp mai bună decât în multe țări din regiune. Maia Sandu a remarcat că, în contextul revenirii diasporei acasă pe timp de vară, angajații Poliției de Frontieră vor avea un volum de muncă mai mare în următoarele luni, însă are convingerea că aceștia îi vor întâmpina pe toți cei care vin acasă „în mod exemplar, cu zâmbetul pe buze și cu politețe”.

„Misiunea de a proteja frontiera de stat, de a ne apăra securitatea națională, ține nu doar de instituții, ci de fiecare dintre noi. Este important ca noi toți să respectăm regulile privind traversarea frontierei și să dăm dovadă de înțelegere dacă, în anumite momente, trebuie să așteptăm ceva mai mult și să le zâmbim și noi, la rândul nostru, atunci când îi întâlnim, celor care, indiferent de oră, zi sau vremea de afară, au grijă de siguranța noastră la graniță”, a declarat Maia Sandu.

Premierul Dorin Recean a spus că angajații Poliției de Frontieră au de protejat 1200 de km de hotar cu zona activă de război. La fel de important, spune el, este parcursul de aderare a țării la UE și aceasta  înseamnă că Republica Moldova trebuie să-și asume mai multe responsabilități în ceea ce privește protejarea hotarului UE. Premierul a remarcat că în cazul în care România va intra în Shengen terestru, vor crește și solicitările pentru angajații Poliției de Frontieră.

Lilian Carp, președintele Comisiei parlamentare securitate și ordine publică, a remarcat că Moldova este în prima linie a securității UE. În condițiile războiului, Moldova trebuie să asigure securitatea pe această parte a UE, să asigure combaterea traficului ilegal de mărfuri, ființe umane, armament, deoarece lucrurile se vor amplifica în continuare. Potrivit lui, dacă Moldova va demonstra că hotarele sunt bine închise, cu siguranță va avea o șansă în plus să facă parte din marea familie europeană.

Șeful Poliției de Frontieră, Ruslan Galușca, a remarcat că securitatea statului pornește de la securitatea frontierelor, iar securitatea statului este un element indispensabil al securității naționale. Fără un control riguros asupra frontierelor proprii, lupta asupra criminalității transfrontaliere este imposibilă, respectiv, prosperitatea societății poate fi compromisă.

În data de 10 iunie 1992 a fost creată instituția de frontieră care de-a lungul timpului a purtat denumirea de: Trupele de Grăniceri, Departamentul Trupelor de Grăniceri, Serviciul Grăniceri, Departamentul Poliției de Frontieră, până la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră în prezent.