Avocata Cristina Cibotaru, expertă în politici anticorupție, spune că la elaborarea documentului nu s-au respectat etapele de documentare și analiză pentru un astfel de document, fapt care a permis mai multe scăpări și riscuri de corupție, mai ales că din cele aproape 60 de acțiuni propuse, 40 țin de schimbare unor reguli.

 „Din aceste 40 de acțiuni o bună parte, cam o treime, se referă la legi care deja au intrat în vigoare, care au fost deja modificate înainte ca să fie adoptat deja planul. Deci, sunt acțiuni deja realizate. Cam o treime din ele au fost votate în perioada martie-iulie 2022, iar planul este adoptat pe 4 august. Nu înțeleg este un plan sau un raport al programului de guvernare, al programului legislativ al parlamentului.

Pe de altă parte, Cristina Cibotaru susține că documentul duce lipsă de acțiuni la probleme legate de justiție și anticorupție, așteptări majore din partea Uniunii Europene, cum ar fi formarea și completarea forurilor superioare ale magistraților și procurorilor și delimitarea competențelor în combaterea marii corupții.

În replică, secretarul de stat la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene Vladimir CUC a declarat că Planul de Acțiuni s-a axat pe propunerile venite din partea autorităților și în urma unor dezbateri publice, iar faptul că unele acțiuni au fost deja realizate ține de viteza cu care au fost votate unele legi în Parlament.

„Asta nu înseamnă că planul este finit și nu va mai interveni nicio schimbare. În principiu, înțelegerea politică este că el ar mai putea să fie ajustat, dar acest pan este un instrument de presiune pe tot cadrul de administrație, politic și cealaltă ca să avem o reacție de mișcare și obiective suficient de clare. În mod ideal, ar fi fost nevoie de mai multe discuții, noi înțelegem că nu este un produs ideal, dar este un instrument de a porni procesele pe mai multe paliere.”

Pentru analistul politic Dionis Cenușă faptul cum au acționat autoritățile la formularea și adoptarea Planului de acțiuni denotă că acesta este mai degrabă un document politic decât unul de politici publice. Iar acest lucru a fost vizibil încă din procesul de elaborare și consultare a documentului care a lăsat loc pentru mai bine la capitolul transparentizarea procesului de elaborare și adoptate a documentului.

„Sunt acțiuni mai degrabă menite să convingă oficialii europeni decât să ofere soluții și răspunsuri  pentru cei de la Chișinău legate de modul cum autoritățile pot să facă progrese calitative și sustenabile pe numite domenii și nu doar sa adopte legi cu care ne putem lăuda și cu care ne-am lăudat foarte mulți ani la rând până acum.”

În data de 4 august Comisia Națională pentru Integrare Europeană a adoptat un plan de acțiuni drept răspuns la cele nouă condiții din partea Comisiei Europene pentru aderare la Uniunea Europeană.