Departamentul Internelor vrea să facă o 'analiză completă' a consecințelor de mediu ale concesiunilor acordate la începutul lui ianuarie, cu două săptămâni înainte de instalarea democratului Joe Biden la Casa Albă, pentru exploatarea unor parcele în cea mai mare zonă naturală protejată din Statele Unite.

În funcție de rezultate, administrația Biden va decide să mențină concesiunile în forma inițială, să le anuleze sau să impună măsuri suplimentare pentru protejarea mediului în această zonă, unde trăiesc în special urși și caribu, dar și lupi și păsări migratoare.

Companiile petroliere și oficialii din Alaska fac presiuni de trei decenii pentru exploatarea resurselor de hidrocarburi din acest refugiu național, cu argumentul că aceasta va duce la crearea de locuri de muncă și va genera venituri pentru statul american.

În baza unei legi votate la sfârșitul lui 2017 de Congres, Departamentul Internelor a aprobat în august un program ce deschidea calea pentru foraje pe 6.500 km2 într-o zonă de coastă la Oceanul Arctic.

Refugiul acoperă în total peste 78.000 km2.

În campanie, Biden a dat asigurări că va lua măsuri pentru a garanta în mod permanent protejarea zonei și a impus un moratoriu într-un decret în prima sa zi la Casa Albă.

Decizia anunțată marți 'este o etapă importantă' în realizarea acestei promisiuni, a comentat consiliera națională pentru climă, Gina McCarthy.

La scurt timp după învestire, Biden a decretat și un moratoriu privind acordarea de noi concesiuni pentru foraje de petrol și gaze pe terenurile și în apele aflate în proprietatea guvernului.

Administrația sa se află totuși într-un echilibru instabil între promisiunile de protejare a mediului și presiunile economice.

Departamentul Justiției a apărat săptămâna trecută un proiect de exploatare de petrol și gaze propus de concernul ConcoPhilipps într-o altă zonă din Alaska și autorizat sub administrația Trump, apreciindu-l ca 'rezonabil' și conform legii.

În decizia de marți, Departamentul arată că a identificat 'numeroase lacune juridice', printre care o analiză 'insuficientă' în privința reglementărilor de mediu, în procedura care a condus la atribuirea concesiunilor.

Liga pentru natură din Alaska a salutat 'un pas în direcția bună' al administrației, dar a fost de părere că ar trebui anulate complet concesiunile, în timp ce API, puternica federație americană din domeniul hidrocarburilor, a regretat decizia, arătând că 'politicile care vizează încetinirea sau stoparea producției de petrol și gaz natural pe terenurile și în apele federale se vor dovedi în cele din urmă prejudiciabile pentru securitatea națională, progresul mediului înconjurător și forța noastră economică'.

Sursa: AGERPRES