Cu toate acestea, Comisia Europeană a dat asigurări, într-un răspuns trimis recent unui eurodeputat român, că problema rămâne o prioritate pentru executivul UE și că va face tot ce-i stă în putință ca o decizie favorabilă să fie luată în 2023.

Consiliul JAI are prevăzută joi, pe agenda provizorie, o discuție despre situația generală a spațiului Schengen pe baza raportului pe 2023 al Comisiei Europene privind starea zonei de liberă circulație, în baza căreia ar urma să fie definite prioritățile pentru spațiul Schengen pentru următoarele 12 luni. Pentru aceste discuții Consiliul Schengen se va reuni în așa-numitul Comitet mixt, format din statele UE membre Schengen - respectiv Cei 27 fără România, Bulgaria, Cipru și Irlanda - și cele patru state non-UE care sunt parte a acestui acord (Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein)

Potrivit Agerpres, acest lucru certifică faptul că România nu va putea beneficia de o decizie privind aderarea la spațiul Schengen nici la al doilea Consiliul JAI din timpul președinției suedeze a UE, ceea ce face ca singurele oportunități rămase în 2023 să fie cele două reuniuni ale miniștrilor de interne din președinția spaniolă a Consiliului UE, care va începe la 1 iulie. CE: Aderarea României și Bulgariei rămâne o prioritate.

În același timp, după cum a afirmat și ministrul de externe Bogdan Aurescu în trecut, problema principală pentru extinderea spațiului Schengen cu cele două țări este una de acord politic, care poate interveni oricând la nivelul Consiliului în urma negocierilor purtate între părțile interesate, fiind urmat de un vot în alte formate decât Consiliul JAI sau chiar într-o reuniune extraordinară a miniștrilor de interne.

Pe de altă parte, Comisia Europeană continuă să dea asigurări că aderarea României și Bulgariei la Schengen în acest an rămâne o prioritate, iar comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson a afirmat în repetate rânduri că va face tot posibilul pentru a obține o decizie favorabilă în 2023.

Ce răspuns a primit un eurodeputat român Eurodeputatul român Nicu Ștefănuță, din grupul Verzilor, a dat publicității vineri un comunicat în care prezintă răspunsul CE la o interpelare a sa care atrage atenția că „46.000 de tone de dioxid de carbon sunt emise anual de vehiculele aflate în așteptare la controlul de frontieră, doar pentru că România și Bulgaria nu fac încă parte din spațiul Schengen”.

„Extinderea spațiului Schengen rămâne o prioritate politică pentru Comisie, iar în colaborare strânsă cu Președinția Consiliului și Parlamentul European, ne angajăm să facem tot ceea ce ne stă în putință pentru a asigura că, în cursul anului 2023, Consiliul adoptă măsurile necesare cât mai curând posibil, astfel încât România și Bulgaria să poată adera la spațiul Schengen”, menționează CE în răspunsul său către eurodeputatul Nicu Ștefănuță.

Țările care au fost împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen cu prilejul votului din Consiliul JAI din decembrie anul trecut au fost Austria și Olanda, cu mențiunea că ultimul dintre cele două state a ținut să se facă precizarea că se opune doar aderării Bulgariei. Austria a invocat atunci faptul, fără a aduce dovezi în acest sens, că mare parte din zecile de mii de solicitanți de azil neînregistrați care ajungeau pe teritoriul său tranzitaseră anterior România și Bulgaria.