Activist de mediu, Petru Vinari și coordonator al proiectului „Plantăm Fapte Bune în Moldova”, a declarat pentru Radio Chișinău că, deși programul național de împădurire este ambițios, succesul său depinde de lecțiile învățate din eșecurile din trecut și de o gestionare corectă a noilor plantații.

Pădurile reglează ciclul apei, mențin biodiversitatea și fixează solurile, iar dispariția lor amplifică seceta și eroziunea. Aflată în zona de silvostepă, Republica Moldova ar putea atinge un maxim de 30% acoperire forestieră, însă un prim obiectiv realist ar fi 15%, cu condiția unei planificări strategice și utilizării speciilor autohtone, spune activistul de mediu Petru Vinari, coordonator al proiectului „Plantăm Fapte Bune în Moldova”:

„Pădurea este casă pentru 80% din toate viețuitoarele de pe pământ pe care le cunoaștem și biodiversitatea participă la menținerea și sporirea calității vieții noastre ca oameni. Din păcate, după multe despăduriri și schimbarea destinației terenului, unde au fost păduri au apărut terenuri agricole, iar acum, de exemplu, pădurile apar acolo unde niciodată nu au fost păduri și asta perturbă echilibrul ecologic. Noi avem o problemă mare cu seceta care vine la pachet și cu problema eroziunii, și, practic, fără păduri, vedem cum nivelul apelor scade, sec fântânile, izvoarele, râurile inclusiv și anume, prin împăduriri noi am putea să soluționăm unele din aceste probleme, doar că ar trebui să le planificăm foarte bine și organizat. Ar fi binevenit de sigur că vreo 30% din țara să fie acoperită de păduri, doar că, de sigur, asta este un lucru prea ambițios ca să putem să-l propunem acum, de asta și măcar 15% ca un prim obiectiv ar fi promițător. Aceste culturi forestiere ar trebui să fie, în primul rând, planificate foarte bine cu speciile autohtone și gestionate corect ca să, peste 20, 30, 40, 50 de ani, ele să își facă funcția de păduri”, spune Petru Vinar.

Programul național prevede împădurirea a 110.000 hectare noi până în 2032, plus 35.000 ha de reabilitare. Expertul Petru Vinari consideră cifra realistă, dar atrage atenția asupra capacității primăriilor de a gestiona plantațiile.

„În primul rând trebuie să facem o clarificare care din păcate creează mult confuzii Programul presupune extinderea suprafeței forestiere doar cu 110.000 ha și restul suprafeței sunt lucrări de reabilitare în cadrul fondului forestier, adică în cadrul pădurii. Când ne referim la o cifră ca 110.000 ha, este realistă, doar că trebuie să ne întrebăm ce facem cu ele după asta. Ce fac primăriile după ce aceste suprafețe împădurite sunt transmise lor? Au ei capacitate financiară sau instituțională să se îngrijească de dânsele? S-au pățim, cum am pățit și după programul național din împăduriri din 2002-2008 unde nu au fost îngrijite aceste suprafețe, și mai mult de jumate din ele, din cele 60.000 ha plantate în cadrul programului, au dispărut”, spune Petru Vinari.

În ceea ce privește speciile potrivite pentru solurile degradate din Republica Moldova, activistul de mediu recomandă prioritizarea arborilor autohtoni, adaptați la condițiile locale specifice. Pentru zonele cu umiditate mai ridicată sunt indicate salcia, plopul și frasinul, în timp ce pentru terenurile mai uscate se pot planta ulmul, șorcovul (dudul), paltinul sau anumite varietăți de stejar rezistente la precipitații reduse.

Campania de împădurire „Toamna 2025" face parte din #GenerațiaPădurii, inițiat de Președinta Maia Sandu, prin care urmează să fie plantate 145.000 de hectare de pădure până în anul 2032.

În primii doi ani de la lansarea programului Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor au fost împădurite peste 16.000 de hectare, iar până la finalul acestui an se va ajunge la 20.000 de hectare.