Acordul prevede construirea unui cablu submarin, în lungime de 1.200 de kilometri. Acesta va transporta energie din Azerbaidjan în România, via Georgia și Marea Neagră, după care în Ungaria și în restul Europei.

La ceremonie au fost prezenți președintele român, Klaus Iohannis și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. "În actualul context de securitate, trebuie să cooperăm mai bine și să dăm dovadă de mai multă solidaritate", a declarat președintele Klaus Iohannis.

El a precizat că acordul este un document crucial și ambițios. „Acest acord constituie un cadru pentru cooperarea pe termen lung între țările noastre, într-o serie de domenii foarte importante, mai întâi, producția, transportul și comercializarea de energie curată, apoi dezvoltarea unei noi infrastructurii de transmitere, inclusiv un cablu submarin sub Marea Neagră”, a subliniat Klaus Iohannis.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că proiectul va crea multe oportunități și a pledat pentru sporirea interconectivității. „Pentru a integra o propoziție cât mai mare de asemenea energie curată, trebuie să sporim interconenctivitatea. De aceea, cablul submarin între România, Georgia și Azerbaidjan este atât de important.

Nu pot să spun decât că vă laud pentru un proiect deosebit de ambițios”, a menționat Ursula von der Leyen. Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a vorbit despre faptul că țara sa va deveni un furnizor important de energie electrică pentru Europa. „Azerbaidjanul își lărgește aria de acțiune geografică, furnizând gaz către piețele europene. Aceasta este o situație win-win, pentru că Europa are nevoie să își întărească securitatea energetică, iar Azerbaidjanul are nevoie de piețe de desfacere pentru resursele uriașe pe care le are”, a spus Ilham Aliev. Aderarea României la spațiul Schengen a fost menționată de premierul Ungariei, Viktor Orbán.

„Această dezvoltare justifică parteneriatul și intrarea României în Schengen. Decizia noastră a fost greșită în cadrul Uniunii Europene și această decizie greșită ar trebui corectată. România ar trebui să fie inclusă în Schengen cât de curând”, a afirmat premierul maghiar. Premierul Georgiei, Irakli Garibashvili, a spus că țara sa este dispusă să coopereze pentru ca statele europene să poată fi alimentate cu energie verde.

„Avem capacități mari de generare din surse verzi, pentru a transmite și țărilor vecine. Avem infrastructura necesară în momentul de față, pentru a transmite energie tuturor vecinilor noștri, cu excepția Europei. Cablul submarin din Marea Neagră oferă o perspectivă foarte importantă în această direcție”, a arătat Irakli Garibashvili. Și premierul Nicolae Ciucă a vorbit despre securitatea energetică regională.

„România este angajată să investească în producția de energie și în infrastructura energetică și, în cooperare cu partenerii noștri, să promoveze securitatea energetică pentru noi și întreaga regiune”, a declarat Nicolae Ciucă. În momentul de față este în curs de realizare studiul de fezabilitate pentru Proiectul cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră, care are ca termen de finalizare luna septembrie a anului viitor.

Acest acord, parte a proiectelor de consolidare a securității energetice a României, a fost precedat de semnarea, pe 16 decembrie a.c., a unui important contract energetic între companiile naționale Romgaz și SOCAR din Azerbaidjan, care va asigura țării noastre accesul la cantități suplimentare de gaze naturale.