Unii juriști sugerează că propunerea este riscantă pentru că, de exemplu, în cazul jurnaliștilor le-ar putea fi monitorizată activitatea. Experții propun să fie preluată practica CEDO, adică persoana care a ajuns în instanța de judecată să fie cea care solicită sau nu depersonalizarea hotărârii în care este vizată, scrie Anticoruptie.md. O altă soluție ar fi ca, din oficiu, angajații judecătoriilor să nu lase publice în documente date personale precum adrese sau IDNP-uri, cu excepția numelor și prenumelor. Subiectul a fost discutat la ședința Clubului Jurnaliștilor de Investigație de joi, 10 august, în contextul elaborării unui nou regulament privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești.

Necesitatea modificării Regulamentului privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe Portalul instanțelor naționale de judecată a fost invocată de Consiliul Superior al Magistraturii după ce, la începutul acestui an, de pe pagina web a fost eliminată opțiunea de căutare a actelor în baza numelui părților, sub pretextul protecției datelor cu caracter personal. Reprezentanții societății civile și ai mass-media au calificat decizia drept o tentativă nejustificată de limitare a accesului la actele judecătorești.

Noul proiect de regulament dezvoltă modul în care judecătorii ar trebui să depersonalizeze hotărârile și propune mai multe situații în care actele nu trebuie publicate, dar nu este precizat nimic despre reintroducerea posibilității de căutare a actelor în baza numelui părților. Se propune, între altele, ca informația referitoare la lista cauzelor fixate pentru examinare să fie radiată de pe pagina web după desfășurarea ședinței de judecată. În prezent, agenda ședințelor de judecată reprezintă singura posibilitate de identificare a numărului unui dosar examinat de o instanță, iar în baza acestui număr poate fi găsită hotărârea sau decizia de judecată. 

Autoritățile insistă ca numele și prenumele persoanelor vizate în actele judecătorești să nu fie publice, dar propun ca jurnaliștii, dar și avocații sau alte categorii de profesioniști care au nevoie de astfel de documente, să acceseze o bază de date separată. „Se intenționează să se ofere acces jurnaliștilor, dar și altor categorii în scopuri de cercetare, artistic, avocaților etc, la baza de acte nedepersonalizate. În regulament este scris negru pe alb că jurnalistul poate să acceseze baza de date nedepersonalizată conform accesului on-line. În acest acces on-line va fi căutarea după nume, prenume, cum a existat până în prezent. Acces la această bază de date se va oferi doar persoanelor care se încadrează în norma legală – articolul 10 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal”, a declarat Sergiu Bozianu, șef adjunct al Direcției evidență și control a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP). 

„Voi invoca articolul 10 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului care garantează libertatea de exprimare, inclusiv jurnaliștilor anonimi. Cum o să acceseze această bază de date un jurnalist anonim? De exemplu, sunt un jurnalist independent și nu vreau să mă cunoască puterea politică, dar vreau să scriu un articol împotriva unui funcționar public corupt. Cum voi putea avea acces la aceste date pentru că automat îmi va fi deconspirată identitatea. Atunci, acest fapt lovește în esența dreptului meu la libera exprimare. Este o chestiune ce ține de principii, nu de reguli. Invocați 26 de legi care prezintă niște reguli, eu vorbesc despre principii și ridic discuția la nivelul Convenției Europene a Drepturilor Omului”, l-a contrazis Teodor Papuc, secretar-șef adjunct al Curții Supreme de Justiție. Instanța supremă, condusă de Mihai Poalelungi, fost judecător la CEDO, s-a opus depersonalizării hotărârilor judecătorești în felul în care îl propune CNPDCP. 

„Odată ce jurnaliștii vor accepta această soluție, vom purcede la dezvoltarea ei și la scrierea regulamentului de utilizare: cine vor fi utilizatorii, modul de logare în sistem și cine va oferi acest drept”, a explicat Valentina Grigoriș, director adjunct al Agenției de administrare a instanțelor judecătorești. Reprezentanții instituțiilor de stat nu au spus câți cetățeni li s-au plâns până acum pe faptul că numele lor apar în hotărârile judecătorești publicate pe Portalul instanțelor naționale de judecată, dar susțin că măsurile pe care le întreprind sunt necesare pentru a evita o eventuală condamnare a Republicii Moldova la CEDO. 

„Să nu credeți că noi suntem de acord ca să fie totul public. Am propus ca din oficiu să fie depersonalizate datele precum codul personal, domiciliul, plăcuțele de înmatriculare a automobilului. Dacă nu putem decide ce depersonalizăm și ce nu, haideți măcar să includem în regulament categoriile de cauze care cu siguranță nu se depersonalizează: persoane juridice, autorități publice. Nu există o practică uniformă - unele state depersonalizează, altele nu. Dacă este să luăm practica tribunalelor internaționale, cea a Curții Supreme de Justiție, atunci poate ne raliem la ceva de mijloc. Preluăm practica CEDO în care rolul activ pentru a solicita depersonalizarea vine în primul rând de la persoana care se adresează cu o plângere. Atunci când mergi în instanța de judecată, îi spui judecătorului despre asta. O altă soluție este ca judecătorul să depersonalizeze din oficiu datele personale, în afară de nume”, a sugerat Ilie Chirtoacă, expert la Centrul de Resurse Juridice din R.Moldova.